Alimentele care nu conțin ADN nou nu vor fi considerate modificate genetic, chiar dacă este posibil să fi fost procesate prin noi tehnici de reproducere, conform noilor propuneri de la Food Standards Australia New Zealand (FSANZ).
Autoritatea de reglementare a publicat un al doilea apel pentru comentarii publice cu privire la modificările propuse. Termenul limită de trimitere este 10 septembrie 2024, la 18:00, ora Canberra.
Aceste modificări vor schimba modul în care alimentele modificate genetic sunt definite în Codul Standardelor Alimentare din Australia Noua Zeelandă (Codul).
O nouă definiție pentru alimentele modificate genetic este necesară pentru a se asigura că reglementarea ține pasul cu noile tehnici de modificare genetică, denumite în mod colectiv NBT-uri, a declarat directorul general al FSANZ, Dr. Sandra Cuthbert.
NBT includ editarea genomului, cisgeneza și intrageneza. Deoarece tehnologia de modificare genetică este încă în evoluție, NBT-urile includ și tehnici care pot apărea în viitor.
NBT-urile pot introduce o mare varietate de modificări genetice, inclusiv modificări care sunt asemănătoare celor din reproducerea convențională. Aceasta înseamnă că o distincție clară între tehnicile MG și reproducerea convențională nu mai există pe baza definițiilor actuale.
Rezultatele primului apel pentru prezentarea de comentarii
FSANZ a propus un hibrid de elemente bazate pe produs și pe bază de proces în timpul primului apel de depunere a comentariilor publice, care s-a încheiat în decembrie 2021.
Feedback-ul general a fost că această abordare a fost prea complexă, deschisă interpretărilor greșite și poate duce, de asemenea, la rezultate de reglementare care ar fi incompatibile cu evaluarea propriei siguranțe a FSANZ. BASF și CSIRO au fost printre cei care au oferit acest feedback.
Prin urmare, FSANZ a propus să se concentreze pe prezența ADN-ului nou ca rezultat, adică pe bază de produs; mai degrabă decât modificări ale alimentelor în sine, adică bazate pe proces.
„Trecerea la o abordare bazată pe rezultate, luând în considerare prezența ADN-ului nou în organismul din care provin alimentele ce vor ajunge la vânzare oferă o măsură clară și obiectivă pentru a determina dacă un aliment este un aliment MG în scopurile Codului. Noul ADN fie este prezent în organism, fie nu este. Acest lucru va ajuta dezvoltatorii de produse să respecte Codul și jurisdicțiile să implementeze, să interpreteze și să aplice cerințele Codului”, a spus FSANZ.
Conform modificărilor propuse, anumite alimente produse prin noi tehnici de reproducere (NBT) ar fi scutite de evaluarea și aprobarea înainte de introducere pe piață ca alimente modificate genetic.
„Evaluarea noastră a concluzionat că, atunci când un aliment derivat folosind NBT este echivalent în caracteristicile sale cu hrana obținută prin reproducere convențională, prezintă, de asemenea, același risc scăzut. Din cauza acestui risc scăzut, nu este necesară o evaluare a siguranței înainte de introducere pe piață de către FSANZ și, prin urmare, astfel de alimente nu ar trebui să fie alimente modificate genetic în sensul Codului”, a declarat FSANZ în al doilea apel de depunere, la 30 iulie 2024.
Această nouă abordare a definirii alimentelor modificate genetic va oferi flexibilitate pentru a aborda evoluțiile tehnologice și noile tehnici de reproducere.
De asemenea, se obține și un alt rezultat, respectiv stabilitatea legislației, definiția fiind mai puțin probabil să devină depășită, deoarece nu se bazează pe o tehnică sau tehnologie specifică.
În cele din urmă, această abordare ia în considerare riscul care vine cu modificările genetice. Acest lucru se datorează faptului că ADN-ul transferat poate codifica o nouă proteină sau o altă substanță și este posibil să nu aibă un istoric sigur de utilizare în alimente.
În plus, FSANZ susține concluzia din prima cerere de prezentare conform căreia anumite alimente NBT și ingrediente rafinate vor fi echivalente ca risc cu alimentele convenționale.
Astfel, aceste alimente NBT nu ar trebui să necesite evaluare și aprobare înainte de introducere pe piață ca alimente modificate genetic conform Codului.
Constatarea cheie din evaluarea siguranței FSANZ a fost că unele alimente NBT și ingrediente rafinate vor fi similare, și uneori identice, în caracteristicile produselor lor cu alimentele convenționale. Atunci când alimentele NBT și ingredientele rafinate sunt echivalente cu alimentele convenționale în ceea ce privește caracteristicile lor, se poate considera, de asemenea, că prezintă același risc scăzut.
Pe baza acestei evaluări, FSANZ a concluzionat că ar fi justificată excluderea următoarelor categorii de alimente de la evaluarea și aprobarea înainte de introducere pe piață ca alimente modificate genetic în conformitate cu definițiile revizuite, următoarele alimente: alimente din organisme segregante nule, alimente NBT cu caracteristici de produs echivalente cu cele ale alimentelor convenționale și rafinate, ingrediente în care nu există ADN nou sau proteine noi în alimentele de vânzare.
În plus, mai mulți dintre cei care au transmis observații, cum ar fi BASF, au sugerat că FSANZ ar trebui să-și bazeze definițiile revizuite pe prezența ADN-ului străin. Ei au sugerat că „ADN-ul străin înseamnă integrarea stabilă în genomul uneia sau mai multor gene care provin din afara fondului genetic compatibil încrucișat al organismului și sunt inaccesibile prin metode convenționale”.
În timp ce definiția sugerată pentru „ADN străin” transmite în mod adecvat sensul acesteia celor care au cunoștințe în ameliorarea plantelor, FSANZ nu a considerat-o adecvată ca definiție legală care ar putea fi ușor interpretată și aplicată.
În plus, definiția „ADN-ului nou” trebuie să acopere și alți factori importanți, cum ar fi includerea modificărilor genetice efectuate prin NBT, cum ar fi transgeneza și intrageneza. De asemenea, ar trebui să țină cont de ADN-ul care a fost creat artificial și nu provine din nicio secvență de ADN naturală sau existentă.
Prin urmare, FSANZ propune următoarea definiție pentru „ADN nou”:
„O persoană a introdus în genomul unui organism, al unei celule sau al celulelor; și provine dintr-o specie care nu a fost anterior încrucișată sau hibridizată cu speciile organismului, celulei sau celulelor; sau dintr-o specie care a fost anterior încrucișată sau hibridizată cu specia organismului sau celulelor, în care secvența sau aranjamentul ADN-ului inserat a fost schimbată înainte de inserarea acestuia; sau nu dintr-o specie existentă.”
Preocupări
Grupuri de susținere a consumatorilor, cum ar fi Friends of the Earth (FoE) și Gene Ethics (GE) și-au exprimat îngrijorarea cu privire la siguranța alimentelor NBT. Ei au propus ca toate alimentele NBT să fie supuse unor teste riguroase, inclusiv studii privind hrănirea animalelor, studii pe oameni și secvențierea întregului genom, pentru a asigura siguranța lor.
Cu toate acestea, FSANZ susține că nu sunt necesare teste ample pentru alimentele derivate din NBT care sunt echivalente cu cele produse prin reproducere convențională sau prin procese naturale. Agenția afirmă că astfel de alimente sunt la fel de sigure ca și alimentele convenționale, care au suferit modificări genetice substanțiale de-a lungul timpului și sunt acceptate pe scară largă ca fiind sigure.
