Guvernul va discuta la inceputul saptamanii viitoare un proiect de act normativ care prevede printre altele introducerea unei taxe pe zaharul din bauturile racoritoare, au declarat surse guvernamentale.
Taxa ar urma sa fie introdusa din septembrie si ar mari pretul litrului de bautura racoritoare cu circa 1 leu. Masura face parte dintr-un pachet de masuri care mai prevede cresterea accizelor la tutun, reduceri ale personalului bugetar sau eliminarea unor sporuri de care beneficiaza functionarii.
Masura este initiativa Ministerului Sanatatii si este aplicata de Ministerul Finantelor.
Bauturile cu un continut de zahar intre 5 si 8 grame la 100 de mililitri vor avea o acciza de 0,8 lei pe litru.
Bauturile cu un continut de peste 8 grame la 100 de mililitri de produs vor fi taxate cu 1 leu pe litru.
Acciza va fi datorata de producatori, importatori sau cei care achizitioneaza intracomunitar, dar cel mai probabil se va reflecta si in pretul la raft.
Pentru cele circa 4 luni de aplicare de anul acesta, septembrie-decembrie, impactul la bugetul statului este de 320 milioane lei.
Autoritatile estimeaza la circa 80 de litri pe roman consumul mediu anual de bauturi racoritoare cu continut ridicat de zahar.
Taxe similare se aplica in UE in Marea Britanie, Danemarca, Finlanda sau Irlanda.
Reactia industriei
Asociatia Nationala a Bauturilor Racoritoare (ANBR) considera ca taxa pe zahar este discriminatorie si disproportionata, iar unicul sau scop pare sa fie cresterea incasarilor la bugetul de stat. Initiativa Guvernului Romaniei reprezinta o suprataxa ce va afecta direct consumatorul roman.
ANBR arata, intr-un comunicat, de intentia Guvernului Romaniei de a introduce o taxa suplimentara pentru bauturile racoritoare cu continut de zahar.
„In urma cu patru luni, aceeasi majoritate parlamentara a respins prin vot in plen o initiativa similara a USR de taxare suplimentara a bauturilor racoritoare. Respingerea a fost motivata de faptul ca masura era discriminatorie. ANBR considera ca taxa este ineficienta din cauza impactului negativ in economie si pentru ca nu genereaza schimbari care sa duca la imbunatatirea starii de sanatate a populatiei.
Totodata taxa este discriminatorie pentru ca bauturile racoritoare reprezinta in medie, doar 3% din aportul caloric zilnic al unui adult.
ANBR este un partener corect in relatia cu institutiile statului si, in acest sens, a initiat deja demersuri pentru a relua discutiile cu reprezentantii autoritatilor privind efectele nefaste ale aceste initiative pentru economia romaneasca: cresterea preturilor la raft cu pana la 90%, scaderea semnificativa a contributiilor (impozit pe profit, taxe salariale) la bugetul statului, disponibilizari si cresterea inflatiei. Foarte important, va fi afectat intregul lant valoric al acestui sector economic, care are peste 60.000 de angajati, de la fermierii romani ce cultiva sfecla de zahar, la producatorii de materii prime si echipamente si pana la distribuitori si magazine.
Studiile de specialitate, fie ca vorbim despre studii ale Comisiei Europene sau ale Organizatiei Mondiale a Sanatatii, confirma faptul ca un stil de viata sanatos este incurajat in primul rand prin programe de educatie si informare si nu prin taxare suplimentara.
Astfel, taxa pe bauturi racoritoare este unul din cele mai putin eficiente instrumente, nefiind inclusa pe lista de recomandari de catre Organizatia Mondiala a Sanatatii.
De altfel, aceasta taxa nu si-a dovedit efectele in tarile in care a fost implementata. De exemplu, in Danemarca s-a renuntat in 2014 la taxarea bauturilor racoritoare cu zahar, pentru ca nu s-au constatat efecte benefice pentru sanatatea populatiei, iar industria bauturilor racoritoare, precum si cele conexe, au fost afectate pe termen lung”, arata asociatia.
