Oamenii de știință de la INRAE, în colaborare cu Universitatea Clermont Auvergne, au desfășurat lucrări de pionierat pentru a evalua impactul microplasticelor asupra microbiotei intestinale.
Prezente peste tot în jurul nostru, plasticele reprezintă o amenințare pentru mediu, dar și pentru oameni. Degradate sub formă de microplastice, acești compuși se găsesc în alimentele noastre. Oamenii de știință de la INRAE, în colaborare cu Universitatea Clermont Auvergne, au desfășurat lucrări de pionierat pentru a evalua impactul acestora asupra microbiotei intestinale. Rezultate au fost publicate în Journal of Hazardous Materials.
Echipa de cercetare a folosit un model in vitro original care reproduce mediul colonului uman, elementul final al digestiei. Ei au putut astfel să studieze soarta celui mai fabricat plastic din lume, polietilena (PE). „În medie, 100 de milioane de tone de PE sunt produse în fiecare an, din care jumătate este folosită pentru a face ambalaje precum pungi de plastic pentru cumpărături. Pe lângă faptul că este un produs pe bază de petrol, este nevoie de între 100 și 400 de ani pentru ca acesta să se degradeze în natură”, precizează oamenii de știință.
O creștere a bacteriilor potențial dăunătoare
Au fost analizate posibilele interacțiuni ale acestor microplastice PE: cu procesele digestive, cu microbiota intestinală, dar și cu bariera intestinală. Acesta din urmă include epiteliul (pielea care căptușește intestinul) și mucusul, care joacă un rol fundamental în funcția de barieră a mucoasei.
Conform primelor concluzii ale studiului, microplasticele PE modifică microbiota intestinală in vitro. Efectele variază în funcție de individ, dar apare un model. Există o creștere a bacteriilor care pot fi dăunătoare și o scădere a bacteriilor care sunt benefice pentru sănătate. Știri încurajatoare, totuși: aceste modificări nu afectează și funcția de barieră a intestinului, care își păstreaza impermeabilitatea și nu prezinta inflamații.
Aceste rezultate oferă informații cruciale de pionierat pentru înțelegerea interacțiunilor dintre microplastice și corpul uman, punând la dispoziția cercetătorilor o cale suplimentară pentru o mai bună evaluare a pericolelor și riscurilor pentru sănătate asociate materialelor plastice și microplasticelor. Astfel de studii, chiar ar putea să schimbe reglementările europene contribuind la definirea cantităților maxime. În cadrul reformării Directivei privind apa potabilă (Directiva UE 2020/2184), Comisia Europeană nu exclude completarea listei de monitorizare a substanțelor care pot prezenta un risc pentru sănătate.
