facebook
Monday, September 26, 2022
spot_imgspot_imgspot_img
RisipaRomânia a început să risipească mai puține alimente

România a început să risipească mai puține alimente

-

Nivelul mediu al risipei în rândul consumatorului urban din România a scăzut la 6,5% în 2020, de la 10,43% în 2016.

Declarația îi aparține lui Sorin Iorga, specialistul Institutului Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Bioresurse Alimentare – IBA Bucureşti.

Acesta a adăugat că, pentru 2030, estimările arată că se va atinge obiectivul de reducere cu 50% a risipei alimentare.

Acestea sunt concluziile unor studii de profil în cadrul unui eveniment online organizat de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, în colaborare cu IBA Bucureşti, dedicat Zilei internaţionale a conştientizării asupra risipei şi deşeurilor alimentare.

„Nivelul mediu al risipei în rândul consumatorului urban la nivelul anului 2016 a rezultat a fi de 10,43%, un nivel mai moderat decât cel publicat prin barometrele europene, dar nu din cauză că barometrele europene sunt de altă părere, ci pentru că nivelul de consum mediu al României era de sub 15%. Acestea erau pragurile de 15, 30, 50% şi erau praguri generate de comportamentul specific din societăţile dezvoltate din zona europeană. Dau exemplul consumatorului englez, din Marea Britanie, care are un nivel de risipă apreciată în barometre de peste 30%. Întrucât scările acestor barometre din 2011 – 2013 erau peste 15% era foarte greu să lucrăm cu ele, de aceea am făcut nişte praguri mai fine şi am ieşit la 10,43%, o valoare mediană evident. Pentru 2020, această valoare ne-a ieşit la 6,5% şi putem să ne felicităm într-adevăr: consumatorul român pare să fie mai moderat în obiceiurile sale de consum, de achiziţie, pentru că până la urmă risipa este o discrepanţă între achiziţia de alimente şi consumul efectiv, şi rămâne acel surplus”, a transmis el.

Iuga susţine că trebuie avut în vedere că anul 2020 a fost unul atipic din cauza pandemiei, cu un grad de izolare şi cu consumuri fizice mai reduse, dar şi aceste condiţii s-a înregistrat o scădere semnificativă a risipei.

„Pe baza datelor din 2016 şi 2020 am generat o curbă de evoluţie, am făcut un raport de evoluţie a consumului şi acestea sunt cifrele: 2024 – 4,05%, 2028 – 2,52%, 2030 – 2,05%. Dacă aşa stau lucrurile, prin simpla continuare a obiceiurilor, a campaniilor şi a politicilor actuale ne vom atinge cu brio obiectivul din 2030 de reducere cu 50% a risipei. Este posibil să fie absolut pertinent şi am încredere că aceste lucruri se vor întâmpla, nu neapărat că avem consumatori mai educaţi, nu neapărat că avem campanii deosebit de puternice (…) dar trebuie să ţinem cont că mâncarea începe să coste tot mai mult în România. Din studiile făcute am văzut că acele alimente mai scumpe se risipesc mai greu şi coşul zilnic devine tot mai scump. Încet-încet devenim tot mai conştienţi cu cel îl umplem şi cât ne costă. Cifrele obţinute ne arată o tendinţă spre moderare a comportamentului risipitor în România”, a explicat specialistul IBA Bucureşti.

Analiza făcută la nivelul întregului lanţ alimentar arată pe fiecare verigă importantă nivelul risipei, iar în afara consumatorului final, al doilea de risc de risipă este veriga agricolă, cea a producţiei primare.

„Dintre toate, ea este cea care înmagazinează pierderile (…) deoarece şi produsele care nu au o valoare comercială, o serie de produse agricole nu pleacă din câmp, produsele aşa-zise produse “urâte”, şi atunci se acumulează un fenomen de pierdere în câmp la agricultori. Partea de procesare, de distribuţie şi retail este foarte atentă cu consumurile şi se poate regla pe seama producţiei primare. (…) Ştim deja că politicile de publicitate sunt un motor de forţare a vânzărilor dincolo de nevoile reale ale consumatorilor, de aceea conştientizarea consumatorului trebuie să fie o muncă foarte susţinută şi îndârjită pentru că trebuie să se lupte cu metode foarte eficiente de influenţare a comportamentului date de motoarele de publicitate comercială”, a explicat specialistul IBA Bucureşti.

El a adăugat că în acest proiect specialiştii au venit şi cu un set de propuneri şi măsuri pentru reducerea risipei alimentare.

„Întrebând pe lanţul de producţie, aproape 800 de firme, reprezentând vreo 60.000 de locuri de muncă şi vreo 2 miliarde de euro cifra de afaceri, care ar fi calea să se pregătească pentru reducerea risipei alimentare, antreprenorii au recunoscut că au nevoie de investiţii. Economia românească pe partea de producţie este într-adevăr o economie liniară (…) Nu mă gândesc deloc la valorificarea superioară a deşeurilor, iar pentru a schimba acest concept e nevoie de investiţii. Legat de măsurile actuale în plan legislativ, cred că putem să contăm pe conectarea şi mai intensă a HoReCa la Băncile de Alimente. Dacă această conectare a Băncilor de Alimente se concentrează şi rămâne cantonată foarte mult în zona de distribuţie – retail, aici după cum vedem nu sunt mari pierderi, diferenţă semnificativă putem face prin conectarea Băncilor de Alimente cu restaurantele şi sistemele de servire publică. Sigur că şi asta înseamnă investiţii, investiţii o dată la sistemele de servire publică pentru a-şi crea lanţuri de frig valabile, dar şi investiţii la băncile de alimente pentru lanţurile de frig până vor fi date consumatorului final”, a concluzionat Sorin Iorga.

Context

risipitePreviziunile au fost făcute în baza celor două studii cantitative de impact realizate în Programul ADER al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale din România, în cadrul a două proiecte finanţate, ADER 15.1.1. Impactul socio-economic al risipei alimentare la nivel naţional în contextul actual al crizelor legate de securitatea alimentară şi schimbările climatice, derulat în perioada 2015-2018 şi proiectul ADER 18.1.2: Metode de reducere a risipei alimentare pe lanţul agroalimentar, la nivel naţional, în vederea prevenirii şi reducerii impactului socio-economic, până în anul 2030, în derulare în perioada 2019-2022.

Potrivit unui studiu publicat recent de Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU), românii aruncă la gunoi aproximativ 1,35 milioane de tone de hrană, cea mai mare risipă alimentară fiind generată de gospodării. Acestea sunt urmate de comercianţii şi operatorii din industria ospitalităţii (HoReCa). Studiul ONU arată că 17% din totalul hranei produse la nivel mondial ajunge la gunoi.

Potrivit unor date publicate de Institutul Naţional de Sănătate Publică pe această temă (2019), în România, risipa alimentară este estimată la 6.000 de tone pe zi, 49% provenind din gospodării, 37% din industria alimentară, 7% din retail, 5% din alimentaţie publică şi 2% din sectorul agricol.

SourceAgerpres

DIN ACTUALITATE

Tehnologia organoidă poate furniza țesut 3D în agricultura celulară

Forsea Foods a dezvoltat pește de cultură celulară utilizând tehnologia sa patentată organoide. FoodNavigator a aflat cum această abordare nouă simplifică procesul de creștere...

Proiect de lege ciudat: AUR cere interzicerea consumului de insecte

AUR revitalizează o tradiție mai veche a proiectelor de lege cu prevederi ciudate, demers bătătorit în mandatele precedente și de aleși ai altor partide,...

Din aceeași categorie

Ai nevoie de certificare? INAQ Consulting continuă și în semestrul al II-lea cursurile IFS

Așa cum v-a obișnuit, INAQ Consulting continuă și în semestrul al II-lea cursurile IFS. Ai nevoie de certificare? Atunci înscrie-te...

Tehnologia organoidă poate furniza țesut 3D în agricultura celulară

Forsea Foods a dezvoltat pește de cultură celulară utilizând tehnologia sa patentată organoide. FoodNavigator a aflat cum această abordare...

Gume gellan, hidrocoloizi și pectine pentru a duce alternativele de brânză pe bază de plante „la următorul nivel”

Există o oportunitate semnificativă pentru mărci de a valorifica impulsul din spațiul bazat pe plante pentru a crea alternative...

Proiect de lege ciudat: AUR cere interzicerea consumului de insecte

AUR revitalizează o tradiție mai veche a proiectelor de lege cu prevederi ciudate, demers bătătorit în mandatele precedente și...

Mediul de afaceri își dorește un parteneriat cu ANPC și reguli mai puțin birocratice

Rezolvarea unei situații durează uneori atât de mult, încât se ajunge la depășirea termenului de valabilitate în cazul unor...

Dorin Cojocaru: SOS industria laptelui

În următoarele luni, industria laptelui se va confrunta cu probeleme serioase, deoarece urmează o perioadă cu costuri imprevizibile. Până în...

Fermentarea microbiană a fibrelor alimentare în intestin previne reacțiile alergice, spun cercetătorii

Fermentarea fibrelor alimentare în intestin stimulează producția de acizi grași cu lanț scurt (SCFA), în special butirat, pentru a...

Brutarii furioși sunt „consternați” de lipsa de acțiune asupra imitațiilor de aluat

Brutarii artizani din Marea Britanie se plâng că supermarketurile continuă să vândă pâine etichetată incorect. Potrivit Real Bread Campaign, pâinea...

Știrile ultimelor 7 zile

Tehnologia organoidă poate furniza țesut 3D în agricultura celulară

Forsea Foods a dezvoltat pește de cultură celulară utilizând...

Gume gellan, hidrocoloizi și pectine pentru a duce alternativele de brânză pe bază de plante „la următorul nivel”

Există o oportunitate semnificativă pentru mărci de a valorifica...

Proiect de lege ciudat: AUR cere interzicerea consumului de insecte

AUR revitalizează o tradiție mai veche a proiectelor de...

Mediul de afaceri își dorește un parteneriat cu ANPC și reguli mai puțin birocratice

Rezolvarea unei situații durează uneori atât de mult, încât...

Dorin Cojocaru: SOS industria laptelui

În următoarele luni, industria laptelui se va confrunta cu probeleme serioase, deoarece urmează o perioadă cu costuri imprevizibile. Până în...

Fermentarea microbiană a fibrelor alimentare în intestin previne reacțiile alergice, spun cercetătorii

Fermentarea fibrelor alimentare în intestin stimulează producția de acizi grași cu lanț scurt (SCFA), în special butirat, pentru a...

Brutarii furioși sunt „consternați” de lipsa de acțiune asupra imitațiilor de aluat

Brutarii artizani din Marea Britanie se plâng că supermarketurile continuă să vândă pâine etichetată incorect. Potrivit Real Bread Campaign, pâinea...

Ioan Oleleu: “La nivel național numărul toxinfecțiilor alimentare a scăzut foarte mult”

Nu același lucru se poate spune despre alertele alimentare, unde, pentru a se ajunge la scăderea numărului acestora va...

ANSVSA: Produse rechemate

Lanțul de magazine Proxi a anunțat rechemarea produsului Proxi Ketchup dulce, fabricat de SC Sitemari SRL, gramaj 500g, cu...

Studiul care leagă decesele de consumul de carne roșie „pare neplauzibil” și „lipsit de transparență”

După doi ani de când a fost publicat GBD 2019, cercetătorii pun sub semnul întrebării concluziile studiului. World Cancer...

Noua generație de senzori de distanță

Producătorul de senzori, SICK , a lansat un senzor de distanță de ultimă generație, OD2000, care combină fiabilitatea de...

Mărcile de produse din plante acuzate că au creat „un eșec de categorie”

Există o mulțime de discuții despre inovația bazată pe plante. Dar, potrivit lui Julian Mellentin, de la compania de...

Cooking SHOW surpriză la RO.aliment SHOW 2022, powered by Alpro & Italprod! 

👩‍🍳 Cornelia GHIȘOI - Lady CHEF România, va încânta participanții RO.aliment SHOW 2022 cu cele mai savuroase preparate ovo-vegetariene în a...

Fortificare, stevia și probiotice prin partenerii KUK Romania

La RO.aliment SHOW, între 12 și 14 septembrie la Hotel Clermont Covasna, KUK va trimite o echipă de experți...

Alte știri din aceeași categorieNEWS
RO.aliment vă recomandă