facebook
8.4 C
Bucharest
Monday, October 18, 2021
RisipaRomânia a început să risipească mai puține alimente

România a început să risipească mai puține alimente

-

spot_img

Nivelul mediu al risipei în rândul consumatorului urban din România a scăzut la 6,5% în 2020, de la 10,43% în 2016.

Declarația îi aparține lui Sorin Iorga, specialistul Institutului Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Bioresurse Alimentare – IBA Bucureşti.

Acesta a adăugat că, pentru 2030, estimările arată că se va atinge obiectivul de reducere cu 50% a risipei alimentare.

Acestea sunt concluziile unor studii de profil în cadrul unui eveniment online organizat de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, în colaborare cu IBA Bucureşti, dedicat Zilei internaţionale a conştientizării asupra risipei şi deşeurilor alimentare.

„Nivelul mediu al risipei în rândul consumatorului urban la nivelul anului 2016 a rezultat a fi de 10,43%, un nivel mai moderat decât cel publicat prin barometrele europene, dar nu din cauză că barometrele europene sunt de altă părere, ci pentru că nivelul de consum mediu al României era de sub 15%. Acestea erau pragurile de 15, 30, 50% şi erau praguri generate de comportamentul specific din societăţile dezvoltate din zona europeană. Dau exemplul consumatorului englez, din Marea Britanie, care are un nivel de risipă apreciată în barometre de peste 30%. Întrucât scările acestor barometre din 2011 – 2013 erau peste 15% era foarte greu să lucrăm cu ele, de aceea am făcut nişte praguri mai fine şi am ieşit la 10,43%, o valoare mediană evident. Pentru 2020, această valoare ne-a ieşit la 6,5% şi putem să ne felicităm într-adevăr: consumatorul român pare să fie mai moderat în obiceiurile sale de consum, de achiziţie, pentru că până la urmă risipa este o discrepanţă între achiziţia de alimente şi consumul efectiv, şi rămâne acel surplus”, a transmis el.

Iuga susţine că trebuie avut în vedere că anul 2020 a fost unul atipic din cauza pandemiei, cu un grad de izolare şi cu consumuri fizice mai reduse, dar şi aceste condiţii s-a înregistrat o scădere semnificativă a risipei.

„Pe baza datelor din 2016 şi 2020 am generat o curbă de evoluţie, am făcut un raport de evoluţie a consumului şi acestea sunt cifrele: 2024 – 4,05%, 2028 – 2,52%, 2030 – 2,05%. Dacă aşa stau lucrurile, prin simpla continuare a obiceiurilor, a campaniilor şi a politicilor actuale ne vom atinge cu brio obiectivul din 2030 de reducere cu 50% a risipei. Este posibil să fie absolut pertinent şi am încredere că aceste lucruri se vor întâmpla, nu neapărat că avem consumatori mai educaţi, nu neapărat că avem campanii deosebit de puternice (…) dar trebuie să ţinem cont că mâncarea începe să coste tot mai mult în România. Din studiile făcute am văzut că acele alimente mai scumpe se risipesc mai greu şi coşul zilnic devine tot mai scump. Încet-încet devenim tot mai conştienţi cu cel îl umplem şi cât ne costă. Cifrele obţinute ne arată o tendinţă spre moderare a comportamentului risipitor în România”, a explicat specialistul IBA Bucureşti.

Analiza făcută la nivelul întregului lanţ alimentar arată pe fiecare verigă importantă nivelul risipei, iar în afara consumatorului final, al doilea de risc de risipă este veriga agricolă, cea a producţiei primare.

„Dintre toate, ea este cea care înmagazinează pierderile (…) deoarece şi produsele care nu au o valoare comercială, o serie de produse agricole nu pleacă din câmp, produsele aşa-zise produse “urâte”, şi atunci se acumulează un fenomen de pierdere în câmp la agricultori. Partea de procesare, de distribuţie şi retail este foarte atentă cu consumurile şi se poate regla pe seama producţiei primare. (…) Ştim deja că politicile de publicitate sunt un motor de forţare a vânzărilor dincolo de nevoile reale ale consumatorilor, de aceea conştientizarea consumatorului trebuie să fie o muncă foarte susţinută şi îndârjită pentru că trebuie să se lupte cu metode foarte eficiente de influenţare a comportamentului date de motoarele de publicitate comercială”, a explicat specialistul IBA Bucureşti.

El a adăugat că în acest proiect specialiştii au venit şi cu un set de propuneri şi măsuri pentru reducerea risipei alimentare.

„Întrebând pe lanţul de producţie, aproape 800 de firme, reprezentând vreo 60.000 de locuri de muncă şi vreo 2 miliarde de euro cifra de afaceri, care ar fi calea să se pregătească pentru reducerea risipei alimentare, antreprenorii au recunoscut că au nevoie de investiţii. Economia românească pe partea de producţie este într-adevăr o economie liniară (…) Nu mă gândesc deloc la valorificarea superioară a deşeurilor, iar pentru a schimba acest concept e nevoie de investiţii. Legat de măsurile actuale în plan legislativ, cred că putem să contăm pe conectarea şi mai intensă a HoReCa la Băncile de Alimente. Dacă această conectare a Băncilor de Alimente se concentrează şi rămâne cantonată foarte mult în zona de distribuţie – retail, aici după cum vedem nu sunt mari pierderi, diferenţă semnificativă putem face prin conectarea Băncilor de Alimente cu restaurantele şi sistemele de servire publică. Sigur că şi asta înseamnă investiţii, investiţii o dată la sistemele de servire publică pentru a-şi crea lanţuri de frig valabile, dar şi investiţii la băncile de alimente pentru lanţurile de frig până vor fi date consumatorului final”, a concluzionat Sorin Iorga.

Context

risipitePreviziunile au fost făcute în baza celor două studii cantitative de impact realizate în Programul ADER al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale din România, în cadrul a două proiecte finanţate, ADER 15.1.1. Impactul socio-economic al risipei alimentare la nivel naţional în contextul actual al crizelor legate de securitatea alimentară şi schimbările climatice, derulat în perioada 2015-2018 şi proiectul ADER 18.1.2: Metode de reducere a risipei alimentare pe lanţul agroalimentar, la nivel naţional, în vederea prevenirii şi reducerii impactului socio-economic, până în anul 2030, în derulare în perioada 2019-2022.

Potrivit unui studiu publicat recent de Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU), românii aruncă la gunoi aproximativ 1,35 milioane de tone de hrană, cea mai mare risipă alimentară fiind generată de gospodării. Acestea sunt urmate de comercianţii şi operatorii din industria ospitalităţii (HoReCa). Studiul ONU arată că 17% din totalul hranei produse la nivel mondial ajunge la gunoi.

Potrivit unor date publicate de Institutul Naţional de Sănătate Publică pe această temă (2019), în România, risipa alimentară este estimată la 6.000 de tone pe zi, 49% provenind din gospodării, 37% din industria alimentară, 7% din retail, 5% din alimentaţie publică şi 2% din sectorul agricol.

SourceAgerpres

DIN ACTUALITATE

Anuga 2021 sub semnul „Transformării”

Anuga 2021, având ca temă de referință verbul „Transformă”, a depășit toate așteptările organizatorilor și vizitatorilor, având în vedere această perioadă post coronavirus. Cu...

Etica în managementul erei informațiilor | 2 noiembrie | Seminarul ESE

Sinceritatea și necesitatea respectării principiilor etice în managementul erei informațiilor par să fie provocările momentului, la același nivel cu amenințările ce vin din partea...

Voi cum sărbătoriți Ziua Mondială a Alimentației?

Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO) va marca Ziua Mondială a Alimentației (16 octombrie) prin aplecarea spre agricultura familială. Ministerul român al Agriculturii...

Cum putem proteja consumatorii și reputația brandului? Aflăm împreună la ESE 2021.

Schimbările recente aduse reglementărilor Uniunii Europene și internaționale îi obligă pe producători să implementeze un proces de inspecție a etichetării, pentru a se asigura...

Din aceeași categorie

Anuga 2021 sub semnul „Transformării”

Anuga 2021, având ca temă de referință verbul „Transformă”, a depășit toate așteptările organizatorilor și vizitatorilor, având în vedere...

Etica în managementul erei informațiilor | 2 noiembrie | Seminarul ESE

Sinceritatea și necesitatea respectării principiilor etice în managementul erei informațiilor par să fie provocările momentului, la același nivel cu...

Voi cum sărbătoriți Ziua Mondială a Alimentației?

Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO) va marca Ziua Mondială a Alimentației (16 octombrie) prin aplecarea spre...

Cum putem proteja consumatorii și reputația brandului? Aflăm împreună la ESE 2021.

Schimbările recente aduse reglementărilor Uniunii Europene și internaționale îi obligă pe producători să implementeze un proces de inspecție a...

Cum se va moderniza și adapta la realitățile românești programul european “Lapte în școli”

Anul trecut, aproximativ 2 milioane de copii nu au mai beneficiat de suportul alimentar prevăzut de Programul pentru școli/Laptele...

Utilizarea dioxidului de titan (E171) ca aditiv alimentar, interzisă

Utilizarea dioxidului de titan (E171) ca aditiv alimentar ar putea fi interzisă în statele-membre Uniunii Europene (UE) începând de...

Țara noastră a importat cu 35% mai mult lapte brut

România a importat cu 35,3% mai mult lapte brut în august 2021 în comparație cu iulie 2021, și cu...

Industria respinge concluziile studiului care afirmă că îndulcitorii artificiali ar afecta intestinul

Îndulcitorii artificiali pot interfera în comunicarea dintre speciile bacteriene care alcătuiesc microbiomul intestinal, spun cercetătorii, care consideră că acest...

Știrile ultimelor 7 zile

Etica în managementul erei informațiilor | 2 noiembrie | Seminarul ESE

Sinceritatea și necesitatea respectării principiilor etice în managementul erei...

Voi cum sărbătoriți Ziua Mondială a Alimentației?

Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO) va...

Cum putem proteja consumatorii și reputația brandului? Aflăm împreună la ESE 2021.

Schimbările recente aduse reglementărilor Uniunii Europene și internaționale îi...

Utilizarea dioxidului de titan (E171) ca aditiv alimentar, interzisă

Utilizarea dioxidului de titan (E171) ca aditiv alimentar ar putea fi interzisă în statele-membre Uniunii Europene (UE) începând de...

Țara noastră a importat cu 35% mai mult lapte brut

România a importat cu 35,3% mai mult lapte brut în august 2021 în comparație cu iulie 2021, și cu...

Industria respinge concluziile studiului care afirmă că îndulcitorii artificiali ar afecta intestinul

Îndulcitorii artificiali pot interfera în comunicarea dintre speciile bacteriene care alcătuiesc microbiomul intestinal, spun cercetătorii, care consideră că acest...

Noutăți în agenda ESE 2021!

Pentru a putea răspunde intrebărilor ce apar permanent datorită schimbărilor legislative dar și pentru a discuta pe subiecte sensibile...

Ce urmează? Nestlé accelerează inovația cu noi alternative alimentare pentru creveți și ouă

Nestlé dorește să stimuleze creșterea vânzărilor produselor alimentare pe bază de plante prin inovație. La un eveniment la care...

Probleme pentru piața proteinelor vegetale

Sectorul proteinelor vegetale se confruntă cu o „situație fără precedent” care are un impact puternic pe piață, avertizează unul...

Criza CO2 a evidențiat „necesitatea unor sisteme alimentare mai localizate”

Marea Britanie se confrunta cu o serie avertismente privind o viitoare criză severă de alimente și chiar cu perspectiva...

Un nou record pentru prețul alimentelor la nivel global

Organizația Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO) a transmis că indicele global al preţurilor la produsele alimentare a...

Și în 2022 va trebui să alocăm o atenție deosebită modului în care alegem să investim în promovarea companiilor

Ne bucurăm să vă fim încă un an aproape și ne onorează orice oportunitate de a avea o discuție...

Robotul de fabricare a pastelor „privește” spre expansiunea europeană

Start-up-ul din spatele unui robot autonom care gătește paste și sos pentru consumatorii parizieni a primit investiții pentru extinderea...

Alte știri din aceeași categorieNEWS
RO.aliment vă recomandă