Producțiile record și conectarea cu activitatea la nivel global au ajutat România să se mențină între primii zece exportatori de cereale, a afirmat Horia Cardoş, CEO Agroland.
„Avem, se pare, nişte producţii record, ceea ce este foarte bine pentru România şi pentru fermierii din România. Aş vrea cumva să punem în context global ceea ce se întâmplă în agricultură pentru că, şi agricultura ca şi celelalte sectoare economice din România, sunt conectate cu tot ceea ce se întâmplă la nivel global. Într-adevăr, ne menţinem cu succes în primii zece exportatori de cereale datorită acestor producţii fantastice, dar aş vrea să vă dau nişte cifre. Pentru al doilea an consecutiv, balanţa cerealelor la nivel global este negativă, adică consumăm mai multe cereale la nivel global decât producem în anul respectiv – asta în condiţiile în care, în acest an, se prevede un avans de 3,7% doar la producţia de porumb şi care reuşeşte cumva să menţină într-un echilibru precar, dar totuşi la nivel negativ această balanţă”, a menţionat Horia Cardoş, în cadrul unei conferințe, potrivit Agerpres.
Acesta a subliniat că „indicele FAO al preţului alimentelor este la maxim istoric”, la fel şi indicele preţului fertilizanţilor.
„Anterioarele maxime au fost în 2008, când preţul barilului de petrol a fost la un maxim de 145 de dolari. În această toamnă am avut cred că 83 sau 84 şi aceşti indici se află într-o accelerare. Deci, pentru 2022, vom avea cel mai mare preţ la alimente la nivel global, cel mai mare preţ la fertilizanţi la nivel global şi, probabil, cel mai mare deficit din punct de vedere a balanţei cerealelor la nivel global”, a adăugat şeful Agroland.
Cardoş a subliniat că, a mai apărut un jucător important: producătorii de bioetanol. Astfel, de la începutul lunii, producătorii mari din Germania au extras din piaţă 2 milioane de tone de porumb din Europa Centrală, în principal Ungaria şi Slovacia.
„În mod normal, aceste cantităţi de porumb erau destinate zootehniei. Este un context foarte dinamic, cu preţuri în creştere atât la cereale, cât şi la inputuri, dar, datorită în principal creşterii consumului în ţările din Asia vom vedea deficite pe zona de cereale. Ce va însemna asta? Că ţările puternice, probabil primele 20 de pe glob vor începe să stocheze şi, previziunea FAO (Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură, n.r.), care este un organism al ONU, este ca în 2022-2023 să asistăm la criză alimentară. Sigur, nu se va întâmpla peste tot în lume, dar vor fi zone întregi, ţări, care vor avea deficit de hrană. Astăzi este puţin probabil”, a mai spus Horia Cardoş.
Șeful Agroland a precizat că, din cauza pestei porcine africane, anul trecut şi la începutul acestui an, China a fost importator net, iar producătorii europeni şi americani au reuşit să satisfacă această cerere.
„Între timp, chinezii au reuşit să îşi refacă stocul de material de reproducţie şi încep să renunţe la marile contracte de import, ceea ce duce la un preţ foarte mic în piaţă la producătorii de porci. Din fericire, deşi ar trebui să spunem din nefericire, România este importator net. Astfel, 85% din consumul de carne de porc este importat şi, în felul acesta, spunem că producătorii români nu sunt foarte afectaţi. Acestea sunt nişte cifre care ar trebui să ne ridice nişte semne de întrebare”, a mai spus Cardoş.
Totodată, şeful Agroland a subliniat că „50% din necesarul de alimente în Romania astăzi se importă.”
„Puţină lume ştie, pentru că nu au fost informaţii publice, anul trecut, în primăvară, aproape 48 de ore Ungaria nu a permis tranzitul camioanelor, iar 48 de ore supermarketurile să nu fie aprovizionate a fost foarte, foarte dur. Informaţia aceasta nu putea fi făcută publică pentru că panica existentă deja era mult amplificată. Sigur, trebuie să începem de undeva. Investiţia în zootehnie este foarte importantă şi prioritară din punctul meu de vedere. Siguranţa alimentară a Romaniei poate fi pusă în pericol. Dacă cineva opreşte, timp de o săptămână, importurile de alimente, avem o foarte mare problemă”, a mai spus Horia Cardoş.
