Diego Canga Fano şi Henri Delanghe, responsabilii europeni pentru sectorul produselor organice, sunt de părere că Guvernul român poate juca un rol foarte important cu privire la informarea şi educarea consumatorului.
Ei au adăugat că în România ar trebui să existe mai multe stimulente financiare pentru achiziţiile publice de produse organice, într-un interviu pentru AGERPRES.
AGERPRES: Aveţi cifre cu privire la producţia de alimente din agricultura organică şi cea obţinută prin metode convenţionale în UE şi în România?
Diego Canga Fano: Cea mai mare este piaţa din Germania, 15 miliarde de euro. În România, piaţa este de 41 de milioane de euro. Foarte modestă. În termeni de consum per capita, un european consumă, în medie, alimente organice în valoare de 102 euro pe an. În România este de doar 2 euro. Vorbim de un consum modest de alimente organice. Asta înseamnă că restul este acoperit de alimente produse prin metode convenţionale. Aici, în România, agricultura convenţională are o poziţie foarte puternică şi agricultura ecologică are o prezenţă modestă. Şi de aceea suntem aici. Să încercăm să facem agricultura ecologică mai puternică.
AGERPRES: Cum putem reduce preţul produselor organice, în condiţiile în care acestea sunt mai scumpe decât cele convenţionale?
Diego Canga Fano: Este corect. Produsele organice sunt mai scumpe decât cele convenţionale. De acea am insistat în mod special la nivelul Guvernului, dar şi la nivelul autorităţilor locale şi regionale, să organizeze achiziţii publice de produse ecologice, din nou, în spitale, şcoli, universităţi. Aceste achiziţii înseamnă că atunci când ai o cantină, o anumită parte din alimentele servite sunt alimente organice. Nu spunem ca toate alimentele să fie organice, doar o parte din alimente să fie organice. Când faci acest lucru, începi să produci mai multe alimente organice, apoi diferenţialul de preţ, comparativ cu alimentele convenţionale, va fi redus. Dar avem nevoie ca Guvernul, autorităţile regionale, să organizeze, în sistemul de licitaţii publice, să cumpere o anumită cantitate de alimente organice. Din nou, nu cerem acest lucru, ca în fiecare zi să fie alimente organice, cerem ca poate o dată pe lună, o dată la două luni să ai meniuri organice şi asta va ajuta la reducerea diferenţelor de preţ dintre alimentele organice şi cele convenţionale.
Henri Delanghe: Preţul este o chestiune foarte complexă. Preţul are de a face cu disponibilitatea de produse organice pe piaţă şi aici achiziţiile publice de produse ecologice joacă un rol foarte important pentru că ajută la dezvoltarea producţiei. Apoi are legătură cu poziţionarea produsului pe piaţă, îl poziţionezi ca produs de lux sau îl poziţionezi ca produs mainstream. Este clar că pentru Comisie obiectivul pe termen lung este acela ca produsele organice să devină produse mainstream şi nu produse de lux.
AGERPRES: Este nevoie ca România să aloce mai mult teren pentru agricultura organică?
Diego Canga Fano: Asta ar fi grozav, având în vedere mărimea ţării. În prezent, în România doar 3,5% din terenul agricol este alocat agriculturii ecologice şi noi în Uniunea Europeană avem o ţintă de 25%, pe ansamblu. Deci pentru noi, la Comisia Europeană, cu cât România creşte suprafaţa alocată agriculturii ecologice, cu atât mai bine pentru Uniunea Europeană. Şi potenţialul de creştere este foarte important. Vreau să subliniez faptul că România este prima ţară pe care o vizităm. Am venit în mod special în România, dată fiind importanţa ţării, pentru a creşte suprafaţa alocată agriculturii ecologice.
AGERPRES: Cum se situează România în UE din punct de vedere al consumului de pesticide şi ce măsuri ar putea lua CE pentru a sprijini fermierii să treacă la agricultura organică?
Henri Delanghe: Aceasta este tocmai esenţa agriculturii ecologice. Reducerea utilizării pesticidelor, a îngrăşămintelor. De aceea Planul Naţional Strategic pentru Agricultură este atât de important. Pentru că în acest document Guvernul alocă fonduri pentru conversia de la agricultura convenţională la agricultura ecologică. Dar nu este vorba numai de subvenţii, de sprijin financiar, ci şi de sprijin sub formă de consiliere, suport pentru investiţii, suport pentru cooperare. Deci există această fereastră de oportunitate în Planul Naţional Strategic, dar există şi alte lucruri pe care le pot face, şi de aceea am fost aici. Ca un element complementar la Planul Naţional Strategic poţi avea un plan naţional de acţiune în domeniul agriculturii ecologice. Poţi să sprijini fermierii prin creşterea cererii pentru produsele organice, pentru că cea mai bună motivaţie pentru un fermier să facă trecerea de la agricultura convenţională nu este aceea că primeşte o subvenţie ci faptul că vede că există o cerere în creştere, cerere privată, cerere publică, pentru produse organice şi de aceea Guvernul poate juca un rol foarte important cu privire la informarea consumatorului, educarea consumatorului, în termeni de promovare agricolă, în termeni de educaţie chiar şi în ciclul primar şi în ciclul secundar cu privire la o dietă sănătoasă, cu privire la aducerea laolaltă a tuturor părţilor implicate, în optimizarea lanţurilor de aprovizionare. Deci sunt foarte multe lucruri de făcut.
Diego Canga Fano: Plus achiziţiile publice de produse organice, aşa cum am menţionat şi mai devreme. Dacă Guvernul decide că în cantinele publice, de exemplu, o dată pe lună sau o dată pe săptămână, se servesc alimente organice, asta va ajuta sectorul agriculturii ecologice. Şi aceste achiziţii publice de produse organice au loc peste tot în Europa şi cred că în România ar trebui să existe mai multe stimulente pentru aceste achiziţii publice de produse organice.
