Prețul materiilor prime în industria lactatelor va rămâne la niveluri ridicate, comparativ cu perioada dinainte de pandemie. În același timp, costurile materiilor prime în industria mezelurilor a scăzut cu circa 2%. Unul dintre factorii majori care fac vulnerabilă industria laptelui la crize economice este faptul că România ocupă primul loc din UE, cu 72%, ca pondere a fermelor cu mai puțin de zece capete de vaci de lapte
Concluziile finale ale studiului realizat de Horváth & Partners în perioada mai – iulie 2020 arată că performanțele producătorilor locali de mezeluri și lactate pot fi afectate semnificativ, pe termen lung, de pandemia COVID-19. Astfel, prețul materiilor prime în industria lactatelor va crește cu peste 5% până la finalul lui 2020, conform prognozelor. În aceeași perioadă, costul producției de mezeluri se estimează că va scădea cu aproximativ 2%. Evoluțiile sunt cauzate atât de creșterea materiilor prime generale, carnea și laptele crud, cât și ca urmare a schimbărilor survenite în comportamentul consumatorilor români și a modificării costurilor de producție, pe fondul vulnerabilităților structurale ale acestei piețe.
Potrivit reprezentanților companiei, noile măsuri de igienă și siguranță impuse ca urmare a pandemiei vor avea drept consecință creșterea costului unitar de producție cu 1-2%, în industria mezelurilor și a lactatelor. Conform cercetării, de la începutul lui martie și până în iulie, costurile acestor materii prime au scăzut cu aproximativ 10% pentru carnea crudă, dar au crescut cu peste 4% pentru laptele crud.
„Aceste evoluții ale costurilor de producție survin pe fondul unor deficiențe structurale majore. Referitor la piața de lapte, România ocupă primul loc din Uniunea Europeană ca pondere a fermelor cu mai puțin de zece capete de vaci de lapte, cu 72%, urmată de Lituania cu 26%. De asemenea, vedem o preferință mare pentru rasa locală de vaci de lapte, Bălțata Românească, chiar dacă aceasta are un randament al lactației considerabil mai mic, de 15-18 litri/ zi, comparativ cu alte rase consacrate de vaci de lapte, cum este Holsten, 32-38 litri/ zi. Competitivitatea pieței de lapte crud, și în consecință a pieței de lactate, este semnificativ redusă de aceste aspecte”, a arătat Vlad Gheorghe, Senior Project Manager al Horváth & Partners România.
În ceea ce privește piața de carne, studiul relevă faptul că prețul cărnii crude va rezista mai bine, având în vedere disponibilitatea mai mare a producției locale. Astfel, pentru prețul cărnii crude de porc este estimată o scădere de aproximativ 2%, în timp ce prețul cărnii crude de pui se va diminua cu mai puțin de 2%.
Întregul sector agricol este, în general, afectat de slaba pregătire teoretică a fermierilor. În 2018, doar 14% din terenul agricol era folosit de fermieri cu o pregătire teoretică deplină. Din cauza acestui fapt, atât producția agricolă per capita/ per hectar cât și calitatea acesteia sunt afectate negativ, ceea ce limitează considerabil competitivitatea pieței.
„Pe partea de cerere, experții cu care am discutat s-au arătat convinși că viitorul mezelurilor și al lactatelor, cel puțin pe termen mediu, este al segmentelor marcă proprie, private label, sau economice, economy, în special ca urmare a scăderii economice așteptate. Practic, segmentul de mid-market va dispărea aproape complet, fiind înlocuit în cea mai mare măsură de aceste segmente. Mai mult, pe toată perioada pandemiei, românii reîntorși în țară vor crește semnificativ cererea pentru produsele private label și economy. Astfel, piața producătorilor de lactate și mezeluri va deveni o piață a capacității de producție în care vor avea de câștigat în special companiile cu capacitate mare de producție”, a mai explicat Vlad Gheorghe.
Experții care au colaborat la realizarea studiului nu s-au arătat optimiști nici în ceea ce privește conversia consumului HoReCa în consum casnic: „Ipoteza noastră inițială a fost că o mare parte din consumul din HoReCa, care a scăzut drastic ca urmare a măsurilor de distanțare socială, va fi compensată de creșterea consumului casnic de lactate și mezeluri datorită descoperirii sau redescoperirii gătitului acasă de către români. Totuși, pe baza discuțiilor avute cu experții, am realizat că rata de conversie a consumului HoReCa în consum casnic este subunitară, în special din cauza diferențelor rețetelor și a tipurilor diferite de mezeluri sau lactate între cele două categorii de consum”, a conchis reprezentantul Horváth & Partners.
Din dorința de a susține producătorii locali de lactate și mezeluri pentru depășirea efectelor pandemiei COVID-19, Horváth & Partners a elaborat un studiu folosind metoda Delphi. Acest studiu a avut ca obiectiv determinarea impactului pe care pandemia îl va avea asupra producătorilor de lactate și mezeluri și s-a desfășurat în perioada mai – iulie 2020. Metoda Delphi presupune folosirea mai multor experți pentru realizarea obiectivului studiului, prin folosirea de chestionare iterative. Experții incluși în această cercetare sunt consacrați pe piața relevantă, având experiență semnificativă pe toate segmentele lanțului valoric. Pentru mai multe detalii cu privire la studiu, concluziile acestuia și metodologia folosită,acesați https://www.horvath-partners.com/ro/publicatii/studii/viitorul-industriei-de-lactate-si-mezeluri-in-romania/.
