O recentă decizie a Uniunii Europene (UE) menține restricțiile privind utilizarea termenului „probiotic” pe ambalajele produselor alimentare, suscitând reacții din partea industriei.
Autoritățile europene insistă că încadrarea acestui termen ca mențiune de sănătate necesară dovezi științifice clare, conform standardelor Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (EFSA).
Ce reglementări stau la bază
Conform legislației europene, o mențiune de sănătate poate fi folosită doar dacă este susținută de dovezi științifice solide care dovedesc beneficiile asupra organismului. Din perspectiva Comisiei Europene, termenul „probiotic” implică o astfel de afirmație, deși, potrivit EFSA, nu există încă suficiente studii care să confirme efectele pozitive asupra sănătății umane. Astfel, utilizarea acestui cuvânt pe ambalajele produselor este restricționată.
Organizația International Probiotics Association (IPA) Europe a contestat această poziție, susținând că termenul „probiotic” ar trebui considerat o mențiune nutrițională, nu o afirmație de sănătate. Conform IPA, probioticele descriu doar o categorie de produse, fără a implica automat beneficii specifice asupra sănătății.
Argumentele industriei probioticelor
IPA Europe a susținut că restricțiile actuale creează incertitudine juridică pentru producători, care nu știu dacă utilizarea termenului este legală sau nu. Organizația a subliniat că zece state membre UE au adoptat deja reglementări proprii care permit folosirea termenului „probiotic”. Această disparitate ridică semne de întrebare cu privire la coerența aplicării normelor comunitare.
Plângerea IPA a fost respinsă de Comisia Europeană, iar ulterior a ajuns pe masa Ombudsmanului UE. În decizia sa, Ombudsmanul a menținut poziția Comisiei, afirmând că termenul „probiotic” implică o mențiune de sănătate care necesită dovezi concrete. De asemenea, Ombudsmanul a clarificat că statele membre care permit utilizarea termenului ar putea să nu respecte pe deplin reglementările europene.
Răspunsul IPA Europe
Rosanna Pecere, director executiv al IPA Europe, a criticat decizia, argumentând că aceasta nu explică de ce EFSA consideră termenul „probiotic” o mențiune de sănătate. „Utilizarea acestui termen nu ar trebui să implice automat o evaluare de către EFSA, dacă nu este legată de un efect specific asupra sănătății”, a declarat Pecere.
Katia Merten-Lentz, expert în legislația alimentelor, a adăugat că ghidul folosit de UE pentru definirea probioticelor nu are statut juridic obligatoriu și nu mai reflectă realitatea actuală. Aceasta a sugerat retragerea ghidului și revizuirea reglementărilor pentru a sprijini inovarea în industria alimentelor.
Definiția probioticelor și dovezile științifice
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) definește probioticele ca „microorganisme vii care, atunci când sunt administrate în cantități adecvate, conferă beneficii pentru sănătate gazdei”. Această definiție, susținută în 2001 în cadrul unei investigații comune FAO/OMS, subliniază potențialele efecte pozitive ale probioticelor asupra sănătății.
Totuși, EFSA consideră că, pentru a aproba utilizarea termenului, fiecare produs sau tulpină de microorganisme trebuie să fie susținută de studii științifice specifice care dovedesc o legătură directă între probiotice și beneficii clare asupra sănătății. Până în prezent, niciun astfel de produs nu a primit o evaluare pozitivă.