Inițiativa Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC), aflată în prezent în consultare publică, prevede obligativitatea comercianților de a afișa adaosul comercial al produsului, exprimat în raportul cu prețul de preț. Potrivit proiectului, această informație trebuie prezentată vizibilitatea, în același font și cu aceeași vizibilitate ca prețul de vânzare.
Deși aparent urmărește o transparență sporită în beneficiul consumatorilor, măsura a stârnit un val de critici din partea mediului de afaceri, organizațiilor patronale și chiar a unor instituții europene. Zece organizații importante au semnat o poziție comună prin care solicită retragerea proiectului, considerând că aceasta încalcă legislația privind concurența și depășește atribuțiile ANPC.
Semnatarii protestului: organizații de top din businessul românesc și internațional
Documentul de poziție este inițiat de Confederația Patronală Concordia și co-semnat de AmCham România, Romanian Business Leaders, Camera de Comerț Franceză (CCIFER), Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană (AHK), Investitorilor Străini, camerele de comerț britanică, olandeză, italiană, precum și cea belgiană. Potrivit semnatarilor, proiectul de ordine este contrar principiilor pieței libere, încalcă secretul comercial și pune în pericol competitivitatea firmelor românești.
Afișarea adaosului – o obligație cu implicații profunde
Potrivit noii forme a proiectului, comercianții trebuie să afișeze adaosul în raport cu „prețul produsului de bună calitate”, înlocuind noțiunea anterioară de „preț de bază”. Chiar dacă schimbarea pare tehnică, implicațiile practice sunt majore, în special pentru marile lanțuri de retail care gestionează zeci de mii de produse.
Ordinul nu face distincție între categoriile de produse sau tipurile de comercianți. Astfel, toate entitățile – de la hipermarketuri la magazine de cartier – ar trebui să respecte aceeași cerință. Lipsa unor sisteme informatice performante ar face ca actualizarea manuală a adaosurilor să devină o provocare logistică uriașă.
Legea concurenței și legislația europeană, încălcate?
Organizațiile semnatare acuză că proiectul ANPC încalcă art. 8 din Legea concurenței nr. 21/1996, care interzice intervenții administrative ce limitează autonomia întreprinderilor sau afectează libera formare a prețurilor. În plus, ordinul intră în conflict cu reglementările europene privind protecția consumatorilor – precum Directiva 2011/83 și Regulamentele DSA (2022/2065) și GPSRg (2023/988) – care deja impune standarde clare pentru informarea consumatorilor fără a compromite secretele comerciale.
Potrivit Concordia, „modificarea propusă interferează cu strategiile comerciale și poate conduce la denaturarea concurenței prin transparentizarea excesivă a unor informații sensibile”.
Reacții internaționale și presiune la nivelul UE
Asociația EuroCommerce a transmis o scrisoare oficială vicepreședintelui Comisiei Europene, Teresa Ribera, în care exprimă îngrijorări serioase legate de măsura propusă în România. Directorul pentru Digital și Piața Unică din cadrul EuroCommerce, Ilya Bruggeman, atrage atenția către ordinul ANPC „amenință să denatureze concurența atât offline, cât și online”, forțând comercianții să dezvăluie informații strategice privind prețurile și adaosurile.
Potrivit acestuia, jurisprudența recentă a Curții de Justiție a Uniunii Europene (cauzele C-557/23 și C-400/19) oferă Comisiei temeiuri pentru a interveni împotriva măsurilor naționale de reglementare excesivă a prețurilor.
Impactul economic: riscuri pentru investiții și pentru consumator
Implementarea acestor obligații ar putea duce, în opinia criticilor, la retragerea unor produse de pe raft, alinierea artificială a prețurilor și limitarea diversității pentru consumatori. Mai mult, companiile mici și mijlocii, care nu dispun de infrastructură IT avansată, ar putea fi eliminate de pe piață din lipsa capacităților de conformare.
Reprezentanții mediului de afaceri avertizează și asupra efectului de descurajare a investițiilor într-un context geopolitic deja complicat. „Măsura ar crea un climat ostil pentru mediul de afaceri și ar afecta direct competitivitatea economiei românești”, se arată în poziția oficială transmisă de Concordia.
Precedente în alte state: lectii și efecte nedorite
România nu este singura țară care explorează astfel de intervenții. Ungaria a adoptat o lege de plafonare a adaosurilor comerciale, iar Bulgaria analizează măsuri similare. Totuși, studiile arată că astfel de inițiative au dus, în unele cazuri, la distorsiuni de piață, reduceri ale ofertelor și chiar scumpiri indirecte.
Reglementările agresive ale marjelor pot pune presiune pe lanțurile de aprovizionare și pot forța comercianții să renunțe la anumite produse sau categorii mai puțin profitabile, cu impact negativ asupra consumatorului final.
Situația actuală: proiectul rămâne în dezbatere publică
Deocamdată, proiectul ANPC nu a fost adoptat și se află în faza de consultare publică. Actorii economici și organizațiile interesate pot trimite opinii și sugestii către autoritate. Totuși, presiunea publică și o creștere coordonată a mediului de afaceri riscul ca inițiativa să fie abandonată sau semnificativ modificată.
În forma actuală, ordinul nu diferențiază între tipurile de comercianți și impune aceleași obligații pentru toți, fără a ține cont de activitățile specifice sau de impactul real asupra consumatorului.
