Alimente mai bune pentru microbiotă

spot_img

Grupul britanic Unilever a făcut echipă cu start-up-ul Holobiome pentru a identifica prebioticele capabile să stimuleze anumite bacterii benefice sănătății.

Sănătatea viitorului va depinde de microbiotă. Luând în considerare importanța axei intestin-creier, grupul Unilever a decis să încheie un parteneriat cu Holobiome, un start-up american specializat în microbiotă. Fondată în 2018, tânăra companie deține Atlasul Microbiomului, un catalog care listează aproape toate microorganismele intestinale care afectează sănătatea umană. În joc intră astfel, confortul digestiv, sistemul imunitar, rezistența la stres…

Unilever explică că intestinele adăpostesc 70% din sistemul imunitar și că 90% din serotonina – care modulează starea de spirit – este produsă acolo. Holobiome a identificat astfel bacteriile capabile să comunice cu creierul prin intermediul neurotransmițătorilor. Unele pot emite compuși „calmanți”, care îmbunătățesc bunăstarea mentală.

Primele rezultate la sfârșitul anului 2022

Obiectivul parteneriatului dintre grupul britanic și start-upul american este acela de a determina ce ingrediente alimentare vor avea impact asupra acestor bacterii. În 2022, cei doi jucători se vor concentra pe prebiotice, fibre și polifenoli care hrănesc aceste microorganisme de interes.

Primele rezultate ar trebui să apară la sfârșitul anului. Scopul pe termen mai lung este de a îmbogăți alimentele și băuturile grupului cu aceste ingrediente.

„70% dintre consumatori sunt îngrijorați de consecințele stresului și anxietății asupra sănătății lor. În același timp, ei caută produse alimentare care să aibă un impact pozitiv asupra bunăstării lor mentale și asupra sănătății lor în general”, a declarat Carla Holhorst, vicepreședinte operațional R&D în domeniul alimentelor și băuturilor la Unilever.

Atenție acordată și aditivilor

Pentru a dezvolta alimente care promovează sănătatea, Unilever și alte companii din sectorul alimentar se pot inspira și din activitatea Institutului Cochin (Inserm/CNRS/Universitatea din Paris).

În cel mai recent studiu, publicat în noiembrie 2021 în revista Gastroenterologie, echipa lui Benoît Chassaing a observat că un consum timp de două săptămâni a aditivului E466 (carboximetilceluloză) modifică microbiota intestinală. Acest consum induce scăderea cantității anumitor specii de bacterii cunoscute a juca un rol benefic în sănătatea umană, precum Faecalibacterium prausnitzii. Unii voluntari sănătoși au înregistrat mai multe dureri abdominale și balonare.

„Rezultatele noastre subliniază necesitatea unor studii suplimentare asupra acestei clase de aditivi alimentari, pe eșantioane de populație mai marri, pe termen lung. În plus, dorim acum să înțelegem mai bine eterogenitatea răspunsurilor la carboximetilceluloze între subiecți. De ce doar unii indivizi dezvoltă markeri inflamatori ca urmare a consumului acestor aditivi? Sunt unii oameni mai sensibili la anumiți aditivi decât alții? Iată întrebările la care dorim să răspundem și pentru care proiectăm diverse abordări”, explică Benoît Chassaing.

Actualitate

EHPM cere reguli UE mai pragmatice privind ambalajele și deșeurile din industria suplimentelor

Producătorii Europeni de Produse de Sănătate (EHPM) solicită ca...

Cum a ajuns CINAR să fie cel mai apreciat producător de Döner Kebab din România aflați participând la 🫐 ROASHOW 2026

CINAR Food Production, unul dintre cei mai importanți furnizori...

Kiwi-ul verde, primul fruct proaspăt cu afirmație de sănătate autorizată de Comisia Europeană

Kiwi-ul verde a devenit primul fruct proaspăt pentru care...

Tradiție, vânat și pește: ARCA intră în competiția Ora de bun gust ☀️premiile Gustul Ales 2026

Din natură, direct în farfurie! ARCA este mai mult...

Din aceiași categorie

spot_img

Alte articole

Categorii Populare

spot_imgspot_imgspot_img
Granițele dintre nutriția sportivă și alimentele obișnuite se estompează, iar acest lucru obligă brandurile specializate să își redefinească strategiile. Dacă până recent produsele destinate...
Guvernele statelor membre UE pregătesc noi reguli pentru alimentele ultra-procesate, iar producătorii se confruntă cu o schimbare majoră de paradigmă. Dezbaterea privind alimentele ultra-procesate (UPF...
De la drojdia rămasă după fabricarea berii până la coji de ouă și sânge animal, industria alimentară descoperă resurse valoroase acolo unde altădată vedea...
Producătorii încearcă să reducă deficitul de fibre din alimentație, însă reformularea produselor este mult mai complicată decât pare. Fibrele alimentare au devenit unul dintre cele...
Industria alimentară și a băuturilor trece printr-o perioadă de transformare accelerată, influențată simultan de factori economici, tehnologici și sociali. De la impactul inteligenței artificiale...