Apicultura românească, în colaps: producția de miere s-a prăbușit, iar importurile ieftine sufocă piața

spot_img

Apicultura din România trece prin una dintre cele mai dure crize din ultimele decenii, afectată de schimbările climatice, de lipsa sprijinului financiar și de presiunea importurilor masive de miere ieftină.

Producția de miere românească a scăzut dramatic în 2025, în timp ce apicultorii avertizează că viitorul sectorului este pus în pericol dacă nu vor fi luate măsuri urgente.

Pierderi uriașe din cauza secetei și a iernii grele

Potrivit Asociației Crescătorilor de Albine din România (ACA), producția de miere din acest an a scăzut cu peste 70% față de un sezon normal. Dacă în anii buni România ajungea la 20.000 – 25.000 tone de miere, în 2025 s-a obținut abia o treime.

Președintele ACA, Răzvan Coman, a explicat că seceta din toamna trecută a lăsat albinele fără polen, iar gerul puternic din februarie și martie a compromis culesul de la salcâm și tei. „Practic, doar floarea-soarelui a mai adus ceva, dar pierderile depășesc jumătate din producție”, a declarat acesta.

Mierea românească, strivită de importurile ieftine

Pe lângă capriciile vremii, apicultorii români se confruntă cu o concurență neloială venită din afara Uniunii Europene. Mierea importată la prețuri de dumping din China și Ucraina este vândută pe rafturi sub eticheta de „produs european”.

„Un kilogram de miere polifloră costă 11 lei să fie produs, dar apicultorii sunt forțați să o vândă cu 8-9 lei. Este imposibil de susținut o afacere în aceste condiții”, atrage atenția șeful ACA. Mai mult, studiile EFSA arată că peste 80% din mierea adusă din afara UE este adulterată, însă controalele oficiale acoperă mai puțin de 4% din loturi.

TVA mai mare decât la alte furaje

O altă problemă critică ține de fiscalitate. În timp ce pentru hrana animalelor TVA-ul este de 11%, pentru zahărul folosit la hrănirea albinelor nivelul ajunge la 21%.

„Legea nu ține cont că zahărul este singura hrană substitutivă pentru albine. Practic, noi plătim dublu față de alți fermieri”, a subliniat Coman, cerând din nou reducerea TVA și introducerea unui ajutor de minimis.

Supraviețuire prin vânzare directă la târguri

În lipsa unei piețe corecte, apicultorii preferă să-și vândă produsele direct la târguri și prin rețele proprii, unde prețurile variază între 20 și 50 de lei/kg, în funcție de sortiment.

„La târguri, oamenii primesc miere autentică și explicații despre beneficiile ei. De la polen și păstură, până la mierea de salcâm sau iarbă neagră”, a spus Coman, subliniind rolul educativ al acestor evenimente.

Apicultori din Olt și Mureș, față în față cu realitatea pieței

Cosmin-Ionel Măndică din Olt a atras atenția asupra produselor suspecte de pe rafturile supermarketurilor. „Cum să vinzi 900 grame de miere cu 13,50 lei, când numai ambalajul și TVA-ul costă aproape atât? Acolo nu e miere, e surogat”, a spus acesta.

În județul Mureș, Mihai Grama – recunoscut ca tezaur uman viu pentru păstrarea tradițiilor apicole – promovează mierea rară de iarbă neagră și pe cea de iulișcă. „La Congresul Apimondia din Turcia, mierea de iarbă neagră a luat aurul. Dar fără promovare, rămâne în umbră față de manuka”, a declarat Grama, care exportă în Europa și Japonia.

Lipsa promovării, punct nevralgic pentru România

Deși mierea polifloră românească are calități nutritive superioare celei de manuka, conform studiilor universitare, lipsa unei campanii de promovare la nivel național și internațional lasă produsul subevaluat.

În alte țări, precum Noua Zeelandă, autoritățile au investit milioane în brandingul mierii manuka, transformând-o într-un produs premium la nivel global. România, în schimb, rămâne fără strategii coerente de marketing.

„Albina asigură biodiversitatea, dar sectorul este ignorat”

Apicultorii avertizează că fără intervenții ferme, apicultura românească riscă să piardă o parte importantă din producători. Ei cer reducerea TVA la zahăr, controale riguroase pentru importuri și sprijin financiar adaptat noilor realități climatice.

„Albina nu produce doar miere, ci polenizează culturile agricole și menține biodiversitatea. Este paradoxal ca un sector vital pentru siguranța alimentară să fie lăsat de izbeliște”, a avertizat președintele ACA.

Actualitate

EHPM cere reguli UE mai pragmatice privind ambalajele și deșeurile din industria suplimentelor

Producătorii Europeni de Produse de Sănătate (EHPM) solicită ca...

Cum a ajuns CINAR să fie cel mai apreciat producător de Döner Kebab din România aflați participând la 🫐 ROASHOW 2026

CINAR Food Production, unul dintre cei mai importanți furnizori...

Kiwi-ul verde, primul fruct proaspăt cu afirmație de sănătate autorizată de Comisia Europeană

Kiwi-ul verde a devenit primul fruct proaspăt pentru care...

Tradiție, vânat și pește: ARCA intră în competiția Ora de bun gust ☀️premiile Gustul Ales 2026

Din natură, direct în farfurie! ARCA este mai mult...

Din aceiași categorie

spot_img

Alte articole

Categorii Populare

spot_imgspot_imgspot_img
O schimbare importantă în regulile europene pentru miere a fost susținută de un demers venit din România. Herța Bio Apicole a ajuns în centrul...
Curtea de Apel București a decis, pe 15 august 2025, să amâne pentru a opta oară pronunțarea în dosarul în care procurorii DNA acuză...
Alimentele și băuturile false pătrund din ce în mai mult pe piață, cauzând o amenințare semnificativă la adresa siguranței publice. Ce face industria pentru...
Sănătatea intestinală a devenit un punct central în industria alimentară și a băuturilor, generând vânzări record pentru produse precum kombucha, chefir sau alimente bogate...
Un nou studiu publicat recent în The Journal of Nutrition aduce în prim-plan un beneficiu semnificativ al unei combinații alimentare populare: iaurtul cu miere....