Ediția a 8-a a RO.aliment SHOW 2024, organizată la Iași, în cadrul Universității de Științele Vieții ‘‘Ion Ionescu de la Brad’’, a debutat cu o zi dedicată inovației și sustenabilității în industria lactatelor și înghețatei, reunind experți și profesioniști din industrie.
Evenimentul a fost deschis de Conf. univ. dr. Marius Mihai Ciobanu, director al Departamentului de Tehnologii Alimentare din cadrul USV Iași, un profesionist cu o experiență de peste două decenii în cercetare și educație în industria alimentară, implicat activ în organizații internaționale precum World’s Poultry Association și EBTNA, contribuind la dezvoltarea durabilă a sectorului alimentar.
Sub îndrumarea profesorului Ciobanu, echipa de studenți formată din Eduard Horlescu, Cristina Dandeș, Livia Bărbuță și Cătălin Scripcă, de la Facultatea de Agricultură a USV Iași, specializarea Tehnologia Prelucrării Produselor Agricole, a creat FungiYO. Această pastă-cremă vegană, realizată din codițe de pleurotus, aquafaba, tescovină de mere, pudră de roșcove și alte ingrediente inovatoare, va reprezenta România la faza internațională a competiției Ecotrophelia, care va avea loc la Paris, în cadrul SIAL 2024, între 20-21 octombrie.
Cercetarea științifică este o prioritate a Universității de Științele Vieții „Ion Ionescu de la Brad”, în anul 2023 activitatea cadrelor didactice apreciată printr-un număr de 4 brevete, așa cum se arată într-un raport publicat pe site-ul instituției. În perioada 2016-2019 au fost înregistrate 13 brevete, urmând ca între anii 2020-2023, numărul acestora să ajungă la 15 brevete, ca rezultat al dezvoltării constante a Institutului.
Cercetare și dezvoltare în focus
Workshopul dedicat sectorului de lapte din România care a avut loc în prima parte a zilei și care a fost moderat de dr. ing. specialist industria alimentară, Dana Mihaela Pop, a debutat cu o prezentare susținută de Roxana Nicoleta Rațu, Șef lucrări la Laboratorul pentru produse lactate din cadrul Universității de Științele Vieții „Ion Ionescu de la Brad” din Iași.
În prezentarea susținută de Roxana Nicoleta Rațu, Șef lucrări, Laborator Industria Laptelui în cadrul Universității de Științele Vieții „Ion Ionescu de la Brad” vorbitoarea a prezentat valorificarea a trei subproduse vegetale: coaja de dovleac, pulpă de dovleac epuizată de suc și coaja de ceapă roșie.
„De ce subproduse vegetale? Pentru că 20% din cantitatea de deșeuri alimentare, la nivel mondial se în cadrează în această categorie,” ne spune Roxana Nicoleta Rațu.
Rezultatele testelor, care au fost prezentate și în cadrul mai multor articole științifice, a arătat că produsele lactate îmbunătățite cu extractele din coaja de dovleac, pulpă de dovleac epuizată de suc și coaja de ceapă roșie au dus la o îmbunătățire a produselor lactate (iaurt și urdă), atât din punct de vedere senzorial, cât și nutrițional.
Roxana Rațu a subliniat importanța valorificării subproduselor vegetale precum coaja de dovleac, pulpa de dovleac epuizată de suc și coaja de ceapă roșie, menționând că aproximativ 20% din deșeurile alimentare la nivel global se încadrează în categoria subproduselor vegetale, ceea ce face ca aceste resurse să fie o prioritate pentru sustenabilitate.
Digitalizarea în industria alimentară
O temă de interes pentru producătorii prezenți a fost prezentarea soluțiilor inovatoare de digitalizare aduse de Testo România. Horațiu Bașa, CEO al companiei,
Digitalizarea proceselor de măsurare, control și calitate din sectorul alimentar cu noile echipamente inovatoare de la Testo. Pe lângă fiabilitatea și acuratețea de măsurare deja dovedite în decursul anilor, noile instrumente au fost special dezvoltate pentru a ușura procesele din sectorul alimentar prin transmiterea și documentarea datelor de măsurare direct pe telefonul mobil, cu ajutorul aplicației testo Smart App (care este gratuită).
„Folosirea sondelor Testo au redus consumul de ulei cu 40% la un client de-al nostru. Ei aruncau uleiul, după o inspecție vizuală. Folosind sondele Testo au putut controla parametri uleiului, economisind atât bani, cât și timp legat de schimbarea uliului,” a explicat Horațiu Basa, CEO Testo Romania.
În finalul prezentării Horațiu Basa a făcut și o demonstrație practică a modului de utilizare a aplicației Smart App.
Etichetare și ambalare inovatoare
Ovidiu Florean, Director de vânzări la Rottaprint, a condus participanții într-o călătorie de explorare a procesului de etichetăre și ambalăre a produselor lactate de la etichete și ambalaje pentru unt, până la folii imprimate, mașoane pentru înghețată (singurul producător din România) și taguri neadezive. Rottaprint deține certificarea Universal, ceea ce le oferă posibilitatea de a tipări imagini precum Minionii și alte elemente similare din cultura pop. Această certificare le permite să colaboreze cu branduri mari, oferindu-le soluții inovatoare și de înaltă calitate.
Un proiect notabil a fost colaborarea cu Cristim, unde provocarea principală a fost unificarea imaginii produselor lor. Acest proces a implicat o armonizare vizuală a produselor din portofoliul lor, pentru a crea o identitate unitară și atrăgătoare pentru consumatori.
Serigrafia, o altă tehnologie importantă utilizată de Rottaprint, permite crearea unor soluții inovatoare, precum etichete multipagină, etichete răzuibile pentru promoții sau ambalaje special concepute pentru a fi ușor îndepărtate, facilitând reciclarea și contribuind la sustenabilitate.
Tehnologii avansate pentru înghețată
Cristian Dorian Popa, National Field Sales Manager SIAD România, a adus în fața auditoriului soluțiile tehnologice ale companiei pentru producția de înghețată. Soluțiile SIAD pentru producția industrială și artizanală de înghețată vin în întâmpinarea nevoii de optimizare a procesului de producție, dar și a creșterii calității produsului oferit către o piață în care consumatorii așteaptă un produs care va satisface atât pofta de ceva dulce, cât și apetitul pentru gusturi și texturi naturale. După cum preciza Cristian Dorian Popa, grupul SIAD face bani din aer: preia aerul atmosferic, îl separă în azot și oxigen și le pune pe piață.
“Produsele inovatoare dau naștere proiectelor creative: Înghețarea rapidă împiedică formarea de cristale mari de gheață, formând în schimb particule foarte mici care creează o textură fină și cremoasă. “Noi preferăm înghețarea cu azot”, avem tunele de înghețare cu azot. Procesul de glazurare poate, de asemenea, beneficia de tehnologia cu azot, arăta Cristian Dorian Popa, National Field Sales.
SIAD oferă tehnologii pentru ambalarea în atmosferă protejată cu o prezență consistentă în și în industria cărnii.
Informațiile de care ai nevoie, în timp real
Santinela vă oferă date precise și continue, dezvăluind aspecte ascunse care pot influența productivitatea. Prin monitorizarea fiecărei linii în fiecare secundă, această soluție digitală eficientizează procesele și reduce costurile, ajutând companiile să gestioneze resursele mai bine și să crească output-ul.
“Un sistem manual nu este în timp real, centralizarea este dificilă, iar optimizarea procesului de producție va fi, în aceste condiții extrem de greoaie în comparație cu un sistem digital va crește productivitatea după prima lună de implementare cu 3-5%”, arată Sorin Petcu, CEO, Lean Vector.
Operatorii lucrează pe tablete, putând obține informațiil de care au nevoie în timp real. Managerii au acces la toate datele de producție în timp real, putând lua decizii bazate pe date reale.
Metode clasice și moderne utilizate pentru analiza alimentelor. Avantaje și dezavantaje
Cu o experiență de peste 70 de ani în asigurarea suportului științific și tehnologic pentru industria alimentară din Romania și nu numai, ICA Research & Development oferă și în acest moment suportul necesar agenților economici în ceea ce privește problemele tehnologice, legislative dar și aspectele analitice de laborator pentru toți cei implicați în procesul de producție, procesare, distribuție și vânzare a alimentelor. O scurtă dezbatere privind avantajele și dezavantajele metodelor moderne a fost susținută în cadrul simpozionului de directorul general al ICA R&D, dr. ing. Alexandru Cîrîc.
”Alegerea între metodele clasice și cele moderne depinde de mai mulți factori, inclusiv standardele de metodă, eficiența procesului, costurile de consumabile și cerințele de personal specializat. Metodele moderne oferă avantaje semnificative în termeni de timp și eficiență, dar necesită o investiție inițială mai mare și personal mai bine pregătit. Pe de altă parte, metodele clasice rămân importante datorită standardizării și a istoricului lor de fiabilitate, dar pot fi mai lente și mai laborioase. Adaptarea la noile tehnologii poate aduce beneficii semnificative în analizele alimentare, facilitând un proces mai eficient și mai sigur,” a explicat dr. ing. Alexandru Cîrîc.
“Returnăm un rezultat potențial pozitiv, în puțin peste 24 de ore. Deci putem debloca loturi, când avem un rezultat negativ după aceste 24 de ore, deasemenea, ICA face determinări ale prezenței Salmonella, a menționat Alexandru Cîrîc, Dorector General al ICA R&D.
Dieta flexitariană: o abordare echilibrată și flexibilă a alimentației
Dieta flexitariană este un stil alimentar care îmbină flexibilitatea cu principiile vegetarianismului. Aceasta nu exclude complet produsele de origine animală, dar încurajează un consum crescut de alimente bazate pe plante. Deși promovează consumul de lactate și ouă, permite și consumul ocazional de carne, în cantități mai mici decât în dieta omnivoră obișnuită a arătat nutriționistul dietetician Ioana Haș în prezentarea sa.
Flexitarianismul oferă o abordare echilibrată, promovând un stil de viață sănătos și sustenabil, fără restricții alimentare stricte.
„Din păcate, în cazul românilor, nu este încurajat consumul de vegetale. Doar 2% dintre români consumă cele 5 porții de fructe și legume zilnic,” întărește Ioana Haș, Nutriționist-Dietetician, citând un studiu Danone.
Este binecunoscut faptul că există o asociere puternică între consumul crescut de vegetale și prevenția ori ameliorarea unor afecțiuni cronice, ori stilul de viață flexitarian poate fi un bun aliat în această direcție.
Bio-Securitatea uniformelor de lucru în industria Laptelui
Procesul începe cu utilizarea corectă a uniformelor și continuă cu colectarea acestora pentru a fi igienizate corespunzător. Spălarea se face conform standardelor de igienă și calitate, iar ulterior uniformele trec printr-un control riguros al calității. După ce acestea îndeplinesc cerințele stabilite, urmează livrarea și punerea lor la dispoziția angajaților.
Un stoc tampon este asigurat pentru a preveni eventualele lipsuri. Livrarea se face întotdeauna punctual, iar distribuirea uniformelor pe vestiare este gestionată eficient. Alegerea corectă a uniformelor pentru activitățile angajaților dumneavoastră este esențială, iar în cazul uzurii normale, uniformele sunt înlocuite gratuit. De asemenea, dacă există fluctuații de personal, schimbarea uniformelor se face fără costuri suplimentare.
SALESIANER este lider de piață în Austria în domeniul închirierii de textile, operând 32 de locații în unsprezece țări. Compania furnizează servicii complete de textile pentru sectoarele medical, hotelier, restaurant, industrial și comercial.
SALESIANER îi ajută pe producători să scape de grija uniformelor de lucru. În București avem o fabrică: igienizează 27 de tone de echipamente de lucru pe zi. Avem o platformă digitală unde cu doar șase clicuri se poate obține uniforma potrivită. Platforma oferă eficientizare și predictibilitate a costurilor, a explicat,” Florin Rizea, Director Național After Sales
Securitatea alimentelor: O responsabilitate colectivă
Elementele culturii siguranței alimentare sunt acele elemente ale managementului siguranței alimentare pe care managementul de la cel mai înalt nivel trebuie să le utilizeze pentru a determina o cultură a siguranței alimentare în companie.
Cultura Siguranței Alimentelor este definită ca: ”Valori, convingeri și norme împărtășite ce afectează mentalitatea și comportamentul referitor la siguranța alimentară, în întreaga organizație,” Mihaela Ardeleanu, lector, consultant, auditor, INAQ Consulting.
Prezentarea a detaliat elementele esențiale pentru dezvoltarea și menținerea unei Culturi a Siguranței Alimentelor din multiple perspective: cerințele Regulamentului European 852, Comunicarea Comisiei Europene C 355/2022 privind implementarea Sistemelor de Management al Siguranței Alimentare, cerințele Standardului IFS Food, viziunea GFSI, precum și experiența firmelor internaționale de consultanță specializate.
Aceasta subliniază importanța Culturii Siguranței Alimentelor în cadrul organizațiilor, pentru a asigura produse sigure și de încredere pentru consumatori.
Provocări în sectorul lactatelor
Prima zi a RO.aliment SHOW 2024 s-a încheiat cu secțiunea de Discuții “de Bun Gust”, unde invitaților care au susținut prezentări pe parcursul primei zile li s-au alăturat Dorin Cojocaru, președinte APRIL dar și reprezentanți ai autorităților ANSVSA, ANPC, DSV. În cadrul discuțiilor au fost evidențiate probleme precum verificarea existenței reziduurile de antibiotice în lapte, menționându-se vânzările de antibiotice de uz animal ce depășesc sute de milioane de euro. Recoltarea insuficientă a probelor ridică în acest context semne de întrebare, iar eliberarea antibioticelor ar trebui să se facă doar pe bază de prescripție. De asemenea, a fost evidențiat și faptul că nu există un incinerator de lichide pentru distrugerea laptelui cu antibiotice.
A fost subliniată, de asemenea și procedura greoaie a acreditării laboratoarelor românești, ceea ce afectează capacitatea de reacție rapidă. RENAR nu are suficientă capacitate pentru a sprijini dezvoltarea sectorului.
Dorin Cojocaru, președintele APRIL, a abordat într-o extrem de interesantă intervenție, o serie de probleme legate de calitatea și siguranța laptelui în România, El a menționat faptul că numărul mic de probe colectate pe lanțul de producție și distribuție a laptelui nu ne ajută se ne ferim de cazuri precum scandalul dioxinei, de acum câțiva ani, din China.
Președintele APRIL a subliniat importanța recoltării unui număr mai mare de probe pentru a preveni vânzarea laptelui cu reziduuri de antibiotice și a evidențiat că România are un număr redus de controale în acest sens. De asemenea, el a menționat că antibioticele de uz veterinar se vând în România în cantități de sute de milioane de euro, ceea ce arată că multor animale le sunt administrate antibiotice. În acest context, Dorin Cojocaru a susținut că acestea ar trebui eliberate doar pe bază de prescripție medicală pentru a limita abuzurile.
În plus, președintele APRIL a atras atenția asupra lipsei în România a unui incinerator de lichide pentru distrugerea laptelui contaminat cu antibiotice, ceea ce ridică probleme în gestionarea produselor neconforme. În industria lactatelor, prevenirea este esențială, iar autoritățile trebuie să colaboreze mai strâns cu fermierii și procesatorii pentru a evita răspândirea laptelui cu reziduuri periculoase, consideră președintele APRIL.
Cojocaru a atras atenția și asupra provocărilor economice din industrie, avertizând că, în lipsa unor măsuri adecvate, ar putea exista o presiune crescută asupra prețurilor la raft și al materiei prime. Aceste probleme, dacă nu sunt gestionate eficient, pot avea efecte dezastruoase asupra producătorilor locali și pot pune în pericol întreaga industrie a lactatelor.
Un pas spre viitor
Workshopul a fost o oportunitate excelentă pentru profesioniști și studenți să se implice în discuții valoroase despre viitorul industriei lactatelor. Inovațiile discutate, de la utilizarea subproduselor vegetale până la digitalizare și siguranța alimentelor, sunt pași importanți spre o industrie alimentară mai sustenabilă și eficientă. Participanții au plecat cu idei și inspirație pentru a continua să exploreze și să dezvolte soluții inovatoare în acest sector dinamic.
Prima zi de RO.aliment SHOW s-a încheiat cu o cină specială și networking B2B la restaurantul La Castel, unde participanții au putut savura preparate fusion românești, pregătite sub îndrumarea Gabrielei Berechet specialist gastrotehnică, folosind ingrediente din gama Alpro, furnizate de partenerul Danone. De asemenea, în cadrul unei demonstrații culinare, Gabriela Berechet a evidențiat potențialul sustenabil al acestor produse. Atmosfera a fost animată de muzică bună, oferind un cadru ideal pentru discuții de afaceri și stabilirea de parteneriate în industria alimentară.
GALERIE FOTO ZIUA 1 – RO.ALIMENT SHOW 2024
