Industria globală a alimentelor și băuturilor intră într-o etapă de transformare accelerată, în care biologia începe să concureze direct chimia sintetică. Un concept care câștigă rapid teren este cel de „biosoluție”, un termen devenit central după fuziunea dintre două mari companii daneze de ingrediente, Chr. Hansen și Novozymes, care au format în 2024 gigantul Novonesis, evaluat la aproximativ 3,7 miliarde de euro. La doi ani de la apariția noii entități, discuția nu mai este doar despre fuziune și sinergii, ci despre modul în care biosoluțiile pot influența marile tendințe ale anului 2026.
Andrew Taylor, vicepreședinte executiv al diviziei de alimente și băuturi din cadrul Novonesis, susține că biologia devine o cheie strategică pentru rezolvarea unor probleme structurale din industrie, de la reformularea produselor și presiunea asupra costurilor, până la cererea tot mai mare de proteine și nevoia de transparență pentru consumatori.
Ce este, de fapt, o „biosoluție” și de ce termenul este evitat uneori
În mod simplu, biosoluțiile sunt ingrediente obținute prin procese biologice, cum ar fi culturile, enzimele și drojdiile, care înlocuiesc alternativele sintetice. Ele sunt integrate în rețete în proporții mici, de regulă între 1% și 3%, rareori până la 5%, dar impactul lor asupra texturii, gustului, stabilității și termenului de valabilitate este esențial.
Interesant este că Novonesis nu insistă întotdeauna pe termenul „biosoluție” în materialele sale de marketing. La evenimentele din industrie, compania preferă să vorbească direct despre „biologie”, un concept mai ușor de recunoscut și de acceptat de către public. Consumatorii asociază biologia cu naturalul, cu fermentația și cu procesele tradiționale, cum ar fi producerea pâinii, a berii sau a iaurtului.
Această abordare are și o explicație pragmatică. Într-un model de business predominant B2B, decizia de achiziție nu este influențată direct de notorietatea ingredientelor în rândul consumatorilor finali. Contează, în schimb, capacitatea acestor ingrediente de a rezolva probleme concrete pentru producători, de a simplifica etichetele și de a susține poziționarea „clean label”.
Biologia, mai ușor de acceptat decât chimia sintetică
Reacția consumatorilor la ingredientele biologice este, în general, pozitivă. Culturile sunt percepute ca fiind familiare, iar enzimele, deși mai puțin înțelese, sunt totuși asociate cu procese naturale. În multe cazuri, ingredientele furnizate de Novonesis nici măcar nu apar explicit pe etichetă, fiind considerate adjuvanți tehnologici.
Chiar și așa, rolul lor în formulare rămâne critic. Ele pot influența consistența unui iaurt, stabilitatea unei băuturi, elasticitatea unui aluat sau termenul de valabilitate al unui produs. Din perspectiva producătorilor, aceste mici procente fac diferența între un produs standard și unul competitiv într-o piață aglomerată.
Pentru industria alimentară, trecerea de la soluții sintetice la alternative biologice este văzută și ca un răspuns la presiunea tot mai mare a consumatorilor pentru ingrediente naturale și procese transparente.
Proteinele, megatendința care domină 2026
Analizele de piață indică faptul că proteinele vor fi una dintre cele mai puternice tendințe ale anului 2026. În Statele Unite, aproximativ 40% din iaurturile disponibile pe raft sunt deja poziționate ca fiind bogate în proteine, iar procentul continuă să crească. În Europa și Asia, această tendință se extinde rapid către gustări, cereale și chiar produse de cofetărie.
Pentru Novonesis, segmentul lactatelor, în special iaurtul, reprezintă o zonă majoră de aplicare pentru culturile sale. Creșterea cererii de produse bogate în proteine stimulează automat cererea de soluții tehnologice care să susțină aceste rețete fără a compromite gustul, textura sau stabilitatea.
Există și excese, cum ar fi apariția unor produse de tip fast-food promovate agresiv ca fiind „high protein”, de la chipsuri până la pizza. Cu toate acestea, tendința generală de creștere a aportului de proteine pare solidă și susținută pe termen mediu.
Câștigători și perdanți în noul peisaj alimentar
Nu toate categoriile beneficiază în mod egal de această transformare. Produsele tradiționale, cum ar fi pâinea albă, pierd teren, mai ales în contextul popularizării medicamentelor de tip GLP-1 pentru controlul greutății și al schimbării obiceiurilor alimentare.
În schimb, produsele bogate în proteine și cele percepute ca fiind funcționale sau cu beneficii nutriționale clare câștigă cotă de piață. Această reconfigurare a cererii obligă producătorii să reformuleze rapid portofoliile, iar aici biosoluțiile devin un instrument strategic.
De exemplu, în producția de iaurt, pe lângă lapte și culturi, se pot adăuga zaharoză, preparate din fructe, stabilizatori și amidon. Rolul culturilor este adesea de a permite reducerea sau eliminarea unor ingrediente auxiliare, contribuind la simplificarea listei de ingrediente și la obținerea unei etichete mai curate.
Eticheta curată, un avantaj competitiv într-o piață sensibilă
Conceptul de „clean label” nu mai este un simplu argument de marketing, ci un criteriu de selecție pentru un număr tot mai mare de consumatori. Ingredientele naturale și procesele biologice facilitează atingerea acestui obiectiv, comparativ cu soluțiile sintetice.
Pentru producători, acest lucru înseamnă o mai mare flexibilitate în poziționarea produselor și o reducere a riscurilor de imagine asociate cu listele lungi de aditivi greu de pronunțat. În același timp, costurile, accesibilitatea materiilor prime și volatilitatea economică globală rămân provocări majore.
Tarifele vamale, fluctuațiile valutare și incertitudinea macroeconomică obligă companiile să caute soluții eficiente și adaptabile. Reformulările devin frecvente, iar înlocuirea ingredientelor sintetice cu alternative biologice poate aduce avantaje competitive, dar și costuri suplimentare pe termen scurt.
Reglementarea, marea provocare a biotehnologiei
Dincolo de piață și consumatori, cea mai complexă provocare pentru companiile din domeniul biotehnologiei rămâne reglementarea. Cadrul legislativ diferă semnificativ de la o regiune la alta și este adesea inconsistent, ceea ce îngreunează lansarea rapidă a unor noi soluții.
Autoritățile din Uniunea Europeană, Marea Britanie, Statele Unite sau piețe emergente precum Brazilia se află în stadii diferite de familiarizare cu biotehnologia alimentară. În multe cazuri, autoritățile sunt la început de drum în înțelegerea acestor tehnologii, ceea ce impune un efort constant de educare și dialog din partea companiilor.
Pentru Novonesis, acest proces de clarificare și armonizare a reglementărilor este esențial pentru extinderea portofoliului și pentru accelerarea adoptării biosoluțiilor la scară globală.
Educația, un element strategic pentru adoptarea biosoluțiilor
Pe lângă autorități, educarea pieței rămâne un obiectiv important și în relația cu partenerii industriali. Chiar dacă publicul larg nu interacționează direct cu termenul de „biosoluție”, producătorii trebuie să înțeleagă beneficiile tehnologice, economice și de imagine ale acestor ingrediente.
Biologia este prezentată ca o soluție pragmatică, nu doar ca un concept abstract. Culturile și enzimele sunt instrumente care permit optimizarea proceselor, reducerea pierderilor, îmbunătățirea randamentelor și adaptarea rapidă la schimbările de cerere.
Într-un context în care inovația este accelerată, iar ciclurile de viață ale produselor sunt tot mai scurte, capacitatea de a integra rapid noi soluții devine un avantaj competitiv major.
De la fermentație tradițională la inovație industrială
Unul dintre argumentele puternice în favoarea biosoluțiilor este legătura lor cu procesele tradiționale de fermentație, bine cunoscute și acceptate de consumatori. Această continuitate între tradiție și inovație facilitează acceptarea noilor tehnologii și reduce reticența față de schimbare.
Fermentația, utilizată de secole în producția de alimente, este acum optimizată prin tehnologii moderne, care permit controlul mai precis al rezultatelor și adaptarea la cerințele pieței globale.
Pentru industria alimentară, această combinație dintre know-how tradițional și biotehnologie avansată deschide noi oportunități de dezvoltare, diversificare și diferențiere.
