Discuția despre alimentele ultraprocesate (UPF) este mult mai complexă decât simpla clasificare în „bune” și „rele”. Deși alimentele ultraprocesate au fost intens criticate în presa de specialitate și în raportul din iunie al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), care le compară riscurile de consum cu cele ale fumatului și consumului de alcool, este important să înțelegem atât avantajele cât și dezavantajele acestora.
Studiile privind impactul acestor alimente asupra sănătății și mediului devin tot mai relevante, dar dezbaterea rămâne incompletă fără a lua în considerare motivele din spatele metodelor de procesare intensă.
Alimente ultraprocesate: Un echilibru între siguranță și accesibilitate
Alimentele ultraprocesate oferă o serie de avantaje pe plan financiar atât producătorilor, cât și consumatorilor. Printre beneficii se numără durata de valabilitate prelungită, care permite producerea și stocarea acestora în masă. Acest aspect devine din ce în ce mai important pentru consumatori, având în vedere studiile recente realizate de companii precum Kerry Group, care arată că alimentele cu termen de valabilitate extins sunt prioritare pentru cumpărători.
„Mai mult de o treime dintre consumatori vor opta pentru mărci sau produse care oferă o perioadă de valabilitate mai lungă,” conform unui purtător de cuvânt al Kerry Group.
În plus, alimentele ultraprocesate vin în sprijinul celor cu un stil de viață ocupat, care nu dispun de timp sau energie pentru a pregăti mese de la zero. Procesarea alimentelor le face mai convenabile, multe dintre acestea fiind gata de consumat sau necesitând un timp minim de pregătire. De asemenea, aceste produse alimentare au avantajul de a putea fi îmbogățite cu nutrienți esențiali, oferind un aport nutritiv pentru cei cu diete deficitare.
Efectele nutriționale și necesitatea reformei modului de clasificare
Contrar opiniei populare, nivelul de procesare al alimentelor nu determină în mod exclusiv valoarea lor nutritivă. Cu toate acestea, unele metode de ultraprocesare pot reduce cantitatea de nutrienți din alimente, ceea ce înseamnă că fortificarea este necesară pentru a înlocui ceea ce a fost pierdut. Un exemplu este iaurtul, clasificat drept ultraprocesat, fără a se lua în considerare potențialele beneficii pentru sănătate pe care acesta le oferă.
Critici ai sistemului de clasificare NOVA susțin că acesta este imperfect și necesită o reformă. Puk Maia Holm-Sondergaard, consultant în nutriție în Danemarca, subliniază că această clasificare ar trebui să evalueze mai multe aspecte, cum ar fi responsabilitatea socială, durabilitatea și conținutul nutrițional. „O abordare mai holistică a clasificării ar fi mai potrivită, deoarece ar măsura toate elementele relevante ale unui produs,” a declarat aceasta.
De asemenea, chiar dacă alimentele ultraprocesate sunt asociate cu riscuri pentru sănătate, există și efecte pozitive care trebuie luate în considerare. Unele alimente ultraprocesate, cum ar fi cerealele integrale și iaurturile, sunt legate de rezultate mai bune în sănătate, conform unor studii recente.
Prevenirea dezinformării și importanța educației consumatorilor
Educația consumatorilor este esențială pentru a înțelege impactul real al alimentelor ultraprocesate asupra sănătății. O mai bună înțelegere a tehnologiilor de procesare și a ingredientelor folosite poate ajuta la luarea unor decizii informate și încrezătoare în alegerea alimentelor. Anna Rosales de la Institutul de Tehnologi Alimentari a subliniat importanța educării consumatorilor, declarând că „prin oferirea de informații și educație, consumatorii vor fi mai bine echipați pentru a lua decizii informate.”
Totodată, industria alimentară se confruntă și ea cu dificultăți în a înțelege și a naviga în dezbaterea UPF. Anna Rosales afirmă că „există atât de multe necunoscute chiar și pentru comunitatea științifică. Avem date, dar lipsește consensul științific, iar eșantioanele de cercetare sunt prea mici. Este nevoie de mai multe finanțări pentru a continua cercetările critice asupra alimentelor ultraprocesate și impactului lor real asupra sănătății.”
O lume fără ultra-procesare: Este un obiectiv realist?
Având în vedere rolul crucial pe care alimentele ultraprocesate îl joacă în asigurarea siguranței alimentare și accesibilității, eliminarea acestora din sistemul alimentar este puțin probabilă. Cu toate acestea, unele companii reușesc să producă alimente minim procesate, gata de consum, cum ar fi Perfect Season, o companie daneză care produce alimente pe bază de plante fără ultraprocesare. Totuși, acest tip de abordare vine cu provocări, în special în menținerea consistenței produselor, mai ales când ingredientele variază în funcție de furnizor.
Henrik Christensen, cofondatorul Perfect Season, a menționat că „cea mai mare provocare a noastră este să asigurăm o calitate constantă a produselor, având în vedere că acestea sunt realizate din ingrediente naturale care variază.” Aceasta evidențiază dificultățile întâmpinate de producătorii care încearcă să reducă metodele de procesare fără a afecta calitatea produselor.
Dezbaterea continuă
Pe măsură ce cercetările continuă și conștientizarea publicului se dezvoltă, discuția despre alimentele ultraprocesate va rămâne una de interes. Atât susținătorii, cât și criticii metodelor de ultra-procesare sunt de acord că este necesară o înțelegere mai profundă și o clasificare mai clară a acestor alimente.
În final, echilibrul între avantajele convenienței și accesibilității oferite de alimentele ultraprocesate și impactul asupra sănătății și mediului poate fi atins doar prin educație și printr-o abordare științifică mai bine fundamentată.