Într-un efort de a combate risipa alimentară și impactul negativ al acesteia asupra mediului, Uniunea Europeană a adoptat un set de obiective obligatorii pentru reducerea pierderilor de alimente până în 2030. Noile reglementări impun procesatorilor și producătorilor de alimente o reducere a risipei cu 10% față de nivelurile din 2021–2023, în timp ce sectorul de retail și consumatorii trebuie să atingă o scădere de 30%.
Fiecare țară din UE are libertatea de a implementa aceste obiective prin măsuri proprii. Totuși, pentru a înțelege ce funcționează cel mai bine, specialiștii analizează politici aplicate cu succes în alte părți ale lumii.
Cum abordează alte țări risipa alimentară?
Un raport realizat de Food Banking Network și Harvard Law School Food Law and Policy Clinic a examinat măsurile aplicate în Franța, Coreea de Sud și Peru. Aceste țări au adoptat politici diferite, dar toate urmăresc același scop: prevenirea risipei alimentare și reutilizarea resurselor.
Coreea de Sud: Taxa „plătești cât arunci” și interzicerea depozitării deșeurilor alimentare
Coreea de Sud a implementat un sistem în care gospodăriile și afacerile plătesc o taxă direct proporțională cu cantitatea de deșeuri alimentare produse. În plus, deșeurile alimentare nu mai pot fi aruncate în gropile de gunoi, ci trebuie reciclate. Măsurile au dus la o scădere semnificativă a risipei, dar au impus și obligații stricte pentru companii, inclusiv raportarea detaliată a planurilor de gestionare a deșeurilor.
Franța: Obligația de reciclare și interzicerea distrugerii alimentelor comestibile
În Franța, marile lanțuri de supermarketuri au fost forțate să implementeze un sistem de reciclare și să doneze alimentele nevândute. Încălcarea acestor reguli poate aduce amenzi de până la 150.000 de euro și patru ani de închisoare. Deși aceste măsuri au dus la o creștere a donațiilor, ele au generat și provocări, cum ar fi manipularea și transportul alimentelor perisabile.
Peru: Stimulente fiscale pentru donarea alimentelor
Guvernul peruan a introdus legi care interzic distrugerea alimentelor și încurajează donațiile prin scutiri fiscale. Această abordare a dus la creșterea semnificativă a donațiilor, dar, în același timp, a evidențiat provocarea unei gestionări eficiente a alimentelor donate, multe fiind aproape de expirare.
Politici eficiente de reducere a risipei
În funcție de specificul fiecărei țări, au fost aplicate mai multe tipuri de politici:
- Interdicția de eliminare a deșeurilor organice – În unele state, alimentele aruncate nu mai pot fi depozitate în gropile de gunoi, ci trebuie reciclate sau compostate.
- Obligația de reciclare – Unele țări impun afacerilor să colaboreze cu centre de reciclare sau instalații de digestie anaerobă.
- Cerința de donare a alimentelor – Alimentele comestibile trebuie donate înainte de expirare, în loc să fie distruse.
- Sancțiuni fiscale – Companiile care aruncă alimente în loc să le doneze nu pot deduce aceste pierderi din impozite.
- Taxa „pay-as-you-throw” – Persoanele fizice și companiile sunt taxate în funcție de cantitatea de deșeuri alimentare pe care o produc.
Impactul asupra afacerilor: costuri pe termen scurt, economii pe termen lung
Deși măsurile de reducere a risipei alimentare pot fi costisitoare la început, ele aduc beneficii economice și ecologice pe termen lung.
„Majoritatea acestor politici sunt menite să afecteze inițial industria, dar în timp, afacerile învață să își gestioneze mai bine stocurile, să comande cantități mai precise și să adopte tehnologii care să le ajute să reducă pierderile”, explică Heather Latino, autoare a raportului.
De exemplu, în Coreea de Sud, taxa „pay-as-you-throw” a fost relativ ieftină pentru gospodării, dar a fost semnificativă pentru marile lanțuri comerciale. În Franța, donațiile de alimente au crescut rapid după implementarea legislației, însă, pe termen lung, calitatea donațiilor s-a deteriorat.
Suport guvernamental pentru afaceri
Pentru a ajuta companiile să se adapteze, guvernele oferă diverse forme de sprijin financiar:
- Subvenții pentru reciclare și donații – Franța oferă sprijin financiar companiilor și autorităților locale care implementează programe de reducere a risipei.
- Stimulente fiscale – În Peru, afacerile care donează alimente pot beneficia de reduceri de taxe.
Un model global pentru combaterea risipei
Experiențele din Coreea de Sud, Franța și Peru arată că reducerea risipei alimentare necesită măsuri adaptate fiecărei economii, dar și o colaborare strânsă între guverne, companii și consumatori.
Pe termen lung, aceste politici nu doar că reduc emisiile de gaze cu efect de seră și protejează resursele naturale, ci pot contribui și la stabilizarea prețurilor alimentelor și la sprijinirea celor aflați în nevoie.
Implementarea unor astfel de strategii la nivel global ar putea transforma modul în care gestionăm alimentele și ar reduce semnificativ impactul negativ asupra mediului.
