O nouă analiză a concluzionat că probioticele pot învinge toxicitatea nanoplasticelor și microplasticelor din polistiren, la om. O recentă recenzie a unor autori din Iran sugerează că, datorită efectelor negative dovedite ale micro și nano-plasticelor asupra funcției intestinale și efectele benefice ale probioticelor, „utilizarea probioticelor ar putea reduce toxicitatea acestor materiale la oameni”.
Utilizarea materialelor plastice este în creștere rapidă la nivel mondial, iar estimările prevăd o creștere semnificativă a producției de plastic de la 368 de milioane de tone în 2019, la 33 de miliarde de tone până în 2050.
Materialele plastice, inclusiv polistirenul (PS), sunt utilizate pe scară largă în diverse industrii datorită proprietăților lor unice și reprezintă o preocupare pentru mediu datorită structurii lor cristaline stabile și greutății moleculare ridicate.
Acumularea de particule de plastic, cunoscute sub numele de microplastice (MP) și nanoplastice (NP), a devenit o preocupare majoră pentru mediu.
MP sunt definite ca particule de plastic mai mici de 5 mm, în timp ce cele mai mici de 0,1 μm sunt NP. Aceste particule pot contamina produsele alimentare pe diferite căi și sunt ușor absorbite de tractul gastrointestinal, stârnind îngrijorări cu privire la potențialele lor efecte asupra sănătății.
Studiile au arătat anterior că MP și NP pot perturba funcția barierei intestinale și echilibrul microbian, ceea ce duce la efecte adverse asupra sănătății.
Autorii unei noi recenzii afirmă că: „S-a dovedit că au efecte toxice asupra multor forme de viață diferite. Prin urmare, este necesară găsirea sau dezvoltarea de noi platforme/proceduri pentru reducerea toxicității nanoplasticelor și microplasticelor.”
Recenzia
Revizuirea a inclus rapoarte privind efectele toxice ale PS, MP sau NP in vitro și in vivo. Bazele de date căutate au inclus Web of Science, PubMed, EMBASE, CINAHL și Google Scholar din 2015 până în 2023.
Un studiu a arătat că disbioza în intestin a fost asociată cu leziuni gastrointestinale mai grave după expunerea orală la MP și NP.
Cu accent pe potențialele beneficii ale probioticelor, autorii au remarcat că unele studii clinice au evidențiat eficacitatea tulpinilor de probiotice în reducerea efectelor secundare ale disbiozei microbiene cauzate de diferite boli sau tratamente medicale.
Un studiu a arătat că diversitatea microbiană intestinală și orală a fost restabilită semnificativ prin consumul unui amestec de probiotice (Bifidobacterium infantis, Lactobacillus acidophilus, Enterococcus faecalis și Bacillus cereus).
Autorii notează, de asemenea, că scăderea disbiozei intestinale și a scurgerilor intestinale după terapia cu probiotice ar putea reduce secreția de biomarkeri inflamatori și ar putea reduce orice activare inutilă a sistemului imunitar.
Un studiu anterior a tratat șoarecii cu o combinație de BPA și ftalați (toxine care apar adesea în dieta zilnică a omului) și a administrat simultan diferite specii de Lactobacillus pentru a examina modul în care aceste probiotice ar modifica toxicitatea acestor compuși.
Rezultatele au arătat că probioticele au avut un efect benefic asupra sistemului endocrin, precum și asupra țesuturilor hepatice, renale și splenice. Mai mult, s-a raportat că, la nivel celular, probioticele pot avea proprietăți antioxidante.
Autorii adaugă că a fost confirmat de diverse studii că probioticele au abilități de biosorbție sau de legare a toxinelor, datorită proprietăților lor de legare cu structurile specifice de proteine și polizaharide prezente în pereții celulelor MP.
Și în studii suplimentare, Lactobacillus reuteri a reușit chiar să degradeze ingredientul plastic comun, bisfenolul A.
Mecanismul de acțiune
Autorii sugerează că probioticele pot fi eficiente împotriva MPS/NPS.
Ei trag această concluzie pe baza beneficiilor studiate ale probioticelor asupra barierei epiteliale intestinale și a producției de diferite citokine și chemokine din celule dendritice, limfocite, macrofage, mastocite, granulocite și celule epiteliale intestinale.
Autorii adaugă: „Producerea probioticelor de acizi grași volatili, și anume, acizi grași cu lanț scurt și acizi grași cu lanț ramificat au avut ca efect creșterea efectelor antiinflamatorii prin modificări ale semnalizării TLR4/TLR2/MyD88 și modificări ale inflamazomului NLRP3, care joacă un rol în menținerea homeostaziei energetice și în reglarea funcționalității în țesuturile periferice. Metaboliții probiotici sunt, de asemenea, capabili să interacționeze cu axa creier-intestin și să îmbunătățească homeostazia SNC.”
Ei concluzionează: „În acest sens, s-a sugerat că utilizarea probioticelor ar putea reduce toxicitatea acestor materiale la oameni; o afirmație care necesită o evaluare suplimentară.”
Sursa: Frontiers in Nutrition (Frontiere în nutriție), „Ar putea probioticele să protejeze împotriva toxicității cauzate de nanoplasticele și microplasticele din polistiren?”, autori: Javad Bazeli, Zarrin Banikazemi, Michael R. Hamblin4 și Reza Sharafati Chaleshtori, https://www.frontiersin.org/articles/10.3389/fnut.2023.1186724/full