Cercetătorii au evidențiat nutriția ca fiind un posibil factor care influențează eficacitatea vaccinului COVID-19, întrucât știrile recente stabilesc o legătură între nivelurile de vitamina D și un răspuns imun adecvat.

Cercetarea subliniază importanța unei diete sănătoase, în special pe bază de plante, cu un conținut ridicat de antioxidanți și un conținut ridicat de fibre, ca un factor important în consolidarea răspunsului imun la un vaccin.

„Când ne gândim la eficacitatea vaccinului, ne gândim adesea la vaccinul în sine”, explică Annelise Madison, prim–autor al lucrării și absolventă de psihologie clinică la Universitatea de Stat din Ohio.

„Motivația mea a fost aceea de a atrage atenția asupra faptului că noi deținem prin dietă instrumente importante pentru a influența eficiența vaccinului, precum și că acești factori sunt modificabili. Dacă începem acum, atunci când cea mai mare parte din populație nu a fost încă pentru vaccinată, avem sansa de a face răspunsul nostru la vaccin mai rapid, mai robust și mai de durată.“

Dar, echipa de cercetători acordă atenție nu numai dietei, ci, de asemenea, efectelor pe care stresul, depresia și problemele de sănătate le pot avea în diminuarea răspunsului organismului la vaccinare și modul în care acest răspuns poate fi îmbunătățit.

Anticorpi în curs de dezvoltare

„Aceste descoperiri sugerează că atunci când oamenii sunt mai stresati si mai anxioși, poate dura un pic mai mult pentru a dezvolta anticorpi în urma vaccinării, astfel încât ar trebui avut în considerare un timp un pic mai lung înainte ca aceștia să-și asume faptul că sunt protejați,“ spune autorul principal al studiului, Janice Kiecolt-Glaser.

„O altă posibilitate este ca stresul să erodeze protecția mai rapid”, adaugă Kiecolt-Glaser, director al Institutului de Cercetări în Medicină Comportamentală din Ohio și profesor de psihiatrie și psihologie la Colegiul de Medicină al Universității.

Dintre acești factori, totuși, nutriția pare a fi printre aspectele cele mai puțin studiate, în special componentele dietetice și starea nutrițională în raport cu răspunsurile la vaccinuri la adulții sănătoși.

Cea mai mare parte a cercetărilor existente se concentrează pe populațiile în care subnutriția este frecventă: copiii din țările în curs de dezvoltare și adulții mai în vârstă.

Copiii subnutriți sunt, în general, capabili să ofere un răspuns imun suficient de protector la vaccinare, dar întinderea și durata pot fi mai mică decât cea ideală.

O serie de studii arată că deficiențele în proteine, vitaminele A și D, fier și zinc au avut un efect mic sau nu au avut niciun efect asupra răspunsului la vaccin la copii.

Vitamina D, în special, a intrat recent sub microscop, după ce o scrisoare deschisă a fost trimisă guvernelor lumii în decembrie 2020, invocând dovezi științifice clare că vitamina D a redus infecțiile cu Covid-19, spitalizările și decesele.

Scrisoarea, semnată de o mulțime de experți în domeniul sănătății, științei și medicinei din Marea Britanie, SUA și Europa, solicita măsuri imediate și extinse pentru creșterea aportului de vitamina D la 4.000 de unități internaționale (UI) pe zi (sau de cel puțin 2.000 UI) pentru adulții sănătoși.

Noul studiu adoptă însă o abordare mai prudentă, sugerând că lipsa unui singur nutrient sau existența unui deficit de mai mulți nutrienți poate avea un impact redus asupra răspunsului la vaccin și că o dietă generală poate fi un aspect mult important pentru îmbunătățirea eficacității vaccinului.

Microbiomul intestinal

Cercetarea introduce, de asemenea, un alt factor puternic, microbiomul intestinal ca fiind foarte dependent de dietă și influent în determinarea răspunsului la vaccin.

Ca exemplu primar, aportul de fibre alimentare promovează o abundență mai mare de bacterii, cum ar fi Bifidobacteria, care produc acizi grași cu lanț scurt, care pot spori răspunsurile anticorpilor.

Împreună cu exercițiile fizice, echipa sugerează, de asemenea, că o îmbunătățire a dietei din punct de vedere nutrițional poate duce la un răspuns mai bun al anticorpilor la vaccinuri, în special la adulții în vârstă, care deseori se luptă pentru a se conforma recomandărilor nutriționale zilnice prescrise de specialiști, mai ales dacă trăiesc singuri.

Într-un studiu s-a evidențiat faptul că persoanele în vârstă care au primit un supliment nutritiv complet lichid care conține vitamine și minerale, inclusiv antioxidanți, au avut un nivel mai mare de anticorpi la o lună după administrarea vaccinului cu virus gripal, comparativ cu cei care au primit un produs placebo.

Cu toate acestea, un alt studiu intens citat consideră că există puține dovezi că suplimentarea dietei cu micronutrienți la momentul vaccinării îmbunătățește răspunsurile.

Un alt studiu ce viza îngrijirea medicală la domiciliu a relevat că în cazul persoanelor în vârstă suplimentarea dietei cu zinc a condus la creșterea nivelurilor de zinc serice și a dus la îmbunătățirea procesului de multiplicare a celulelor T, fapt care ar putea fi un lucru de bun augur pentru reacția la vaccin.

Studiul citează, de asemenea, dovezi preclinice care sugerează că suplimentarea dietei cu vitamina A poate avea un efect similar.

Luate împreună, există dovezi promițătoare că, chiar și intervențiile psihologice și comportamentale de scurtă durată pot modifica răspunsul la vaccin al sistemului imunitar, precum și efectele secundare legate de vaccin, afirmă analiza.

„Sunt necesare cercetări suplimentare pentru a evalua (1) doza optimă și momentul intervenției, și (2) dacă schimbarea constructului psihologic vizat sau a comportamentului este mecanismul ce conduce la răspunsul îmbunătățit la vaccin.“

„Știu că poate fi dificil zi de zi în timpul pandemiei să continuăm să acordăm prioritate lucrurilor pe care știm că ar trebui să le facem”, adaugă Kiecolt-Glaser. „Dar am putea folosi acest timp ca un apel la trezire Acestea sunt comportamente importante de sănătate pentru a ne pregăti pentru vaccinare (…), care este un lucru foarte bun“.