O analiză importantă realizată de firma de consultanță în sustenabilitate Systemiq, susținută de Good Food Institute Europe, arată că extinderea sectorului proteinelor alternative în Uniunea Europeană ar putea genera o valoare adăugată brută anuală de 111 miliarde de euro până în 2040, o contribuție comparabilă cu cea a industriei vinicole din Europa.
Analiza, intitulată „Validarea oportunității economice oferite de proteinele alternative în Europa”, prezintă alimentele pe bază de plante, carnea cultivată și ingredientele derivate din fermentație ca potențiale motoare de creștere economică, competitivitate și creare de locuri de muncă pentru sistemul alimentar al continentului.
Raportul subliniază faptul că proteinele alternative, de la produse pe bază de plante la ingrediente noi obținute prin fermentație și carne cultivată în celule, nu sunt doar tendințe de consum de nișă, ci ar putea forma coloana vertebrală a unui nou ecosistem industrial.
Cu investiții publice modeste și politici de sprijin în următorii 15 ani, sectorul ar putea debloca oportunități substanțiale de piață, o creștere a întregului lanț valoric și un impuls semnificativ al exporturilor.
Principalele aspecte economice importante pentru UE
-
Valoare adăugată brută (VAB) anuală de 111 miliarde EUR până în 2040, presupunând prioritizarea strategică a sectorului, comparabilă cu activitățile de bază europene consacrate de mult timp, cum ar fi piața vinului.
-
O piață internă de 79 de miliarde de euro pe întregul lanț valoric al proteinelor alternative, de la producția de ingrediente până la procesare și distribuție, aproximativ echivalentul PIB-ului Lituaniei în 2024.
-
Un potențial de valoare a exporturilor de 60 de miliarde EUR, poziționând UE ca centru global în biofabricarea avansată a alimentelor, cu niveluri comparabile cu exporturile actuale ale UE către Coreea de Sud.
-
Până la 414.000 de locuri de muncă de calitate în știință, producție, agricultură și logistică, sprijinind atât rolurile tradiționale, cât și pe cele bazate pe tehnologie în producția alimentară.
Raportul subliniază, de asemenea, că proteinele alternative pot consolida securitatea alimentară și reziliența agriculturii prin diversificarea cererii de culturi precum mazăre, fasole și linte, extinderea oportunităților pentru fermieri și reducerea dependenței de materiile prime importate.
Pentru a valorifica acest potențial, analiza susține că factorii de decizie politică ai UE și cei naționali trebuie să trateze proteinele alternative ca o prioritate strategică.
Recomandările cheie includ creșterea investițiilor publice în cercetare și dezvoltare și îmbunătățirea căilor de reglementare pentru a ajuta companiile emergente să navigheze eficient în procesul de aprobare a alimentelor noi, în beneficiul în special al întreprinderilor mici și mijlocii.
Analiștii sugerează că cheltuielile publice anuale de aproximativ 1,4 miliarde de euro, împărțite între cercetare, extinderea infrastructurii și reglementări de sprijin, ar putea genera investiții mult mai mari din sectorul privat, ar putea accelera comercializarea și ar putea face produsele europene competitive la nivel global.
Potențial suplimentar
Deși raportul la nivelul UE prezintă o imagine de ansamblu, studiile specifice fiecărei țări indică un potențial suplimentar.
De exemplu, o analiză complementară Systemiq axată pe Germania estimează că, în cadrul unor scenarii ambițioase, proteinele alternative ar putea contribui cu 65 de miliarde de euro la economia germană și ar putea crea până la 250.000 de locuri de muncă până în 2045.
Pentru producătorii de alimente, producătorii de ingrediente, lanțurile de restaurante și comercianții cu amănuntul, raportul semnalează atât creșterea pieței, cât și evoluția lanțului de aprovizionare.
Extinderea produselor pe bază de plante, fermentate și cultivate ar putea schimba dinamica comercială în categorii variind de la înlocuitori de carne și alternative la lactate până la ingrediente funcționale și platforme de arome.
