Un nou front s-a deschis în industria alimentară europeană, iar miza nu este gustul sau tehnologia, ci… denumirea produselor. Uniunea Europeană introduce restricții stricte privind utilizarea termenilor ce vizează denumirea „carne” pentru produsele pe bază de plante și pentru carnea cultivată, o decizie care riscă să complice serios dezvoltarea unui sector deja fragil.
Noile reguli prevăd că denumiri precum „vită”, „pui”, „porc” sau „friptură” nu vor mai putea fi utilizate pentru descrierea produselor alternative, indiferent dacă acestea sunt obținute din plante sau cultivate din celule animale. În schimb, termeni precum „burger”, „cârnați” sau „nuggets” vor rămâne permise, cel puțin după o perioadă de tranziție de trei ani. Pentru industrie, această diferențiere nu este doar semantică, ci are implicații directe asupra modului în care produsele pot fi promovate și înțelese de consumatori.
O industrie emergentă, pusă în dificultate înainte de lansare
Carnea cultivată – obținută prin multiplicarea celulelor animale în bioreactoare – este încă la început de drum în Europa. Acceptarea publică este limitată, iar reglementările sunt în curs de definire. În acest context, restricțiile privind etichetarea sunt percepute ca un obstacol suplimentar.
Pentru companiile din domeniu, marketingul este esențial în educarea consumatorilor și în construirea încrederii. Eliminarea unor termeni familiari riscă să creeze confuzie și să încetinească adoptarea.
Critici dure din partea industriei. Unde se rupe logica regulilor
Unul dintre cei mai vocali critici ai noilor reglementări este Aleph Farms, companie cunoscută pentru dezvoltarea unor produse din carne cultivată de tip „whole cut”.
Reprezentanții companiei susțin că lista termenilor interziși este incoerentă și amestecă două concepte diferite: natura produsului și forma în care acesta este consumat.
Argumentul lor este simplu: termeni precum „pui” sau „vită” descriu originea sau tipul de proteină, în timp ce cuvinte precum „burger” sau „friptură” indică formatul. Din această perspectivă, interzicerea selectivă a unor termeni ar crea mai multă confuzie decât claritate.
Compania atrage atenția că deja există exemple în alimentație unde termenii de formă sunt utilizați flexibil, indiferent de ingredient – cum ar fi „friptură de ton” sau „friptură de conopidă”.
„Friptura” care a declanșat disputa
Miza devine și mai mare în cazul produsului „Petit Steak”, dezvoltat de Aleph Farms. Acesta este un produs de tip „whole cut”, obținut prin combinarea cărnii cultivate cu ingrediente de origine vegetală.
Produsul a primit deja aprobări în Israel și este în curs de evaluare în alte piețe internaționale, însă intrarea pe piața europeană ar putea fi complicată de noile reguli.
Compania susține ferm că termenul „steak” descrie forma produsului, nu natura lui, și anunță că nu intenționează să își redenumească produsele doar pentru a respecta o regulă pe care o consideră „defectuoasă din punct de vedere științific și logic”.
Diferența dintre carnea convențională și cea cultivată
Din punct de vedere tehnologic, carnea cultivată este considerată un aliment nou. Procesul implică prelevarea de celule stem de la animale, care sunt apoi crescute într-un mediu controlat, fără a necesita sacrificarea acestora.
Totuși, dezbaterea nu este despre modul de producție, ci despre clasificare. Industria susține că acest tip de carne aparține categoriei proteinelor animale și nu ar trebui tratat la fel ca produsele vegetale.
În opinia companiilor din domeniu, includerea cărnii cultivate în aceeași categorie de reglementare cu alternativele pe bază de plante reprezintă o simplificare excesivă, care ignoră diferențele fundamentale dintre cele două.
Întrebarea-cheie: vor respecta companiile regulile?
Dincolo de dezbaterea teoretică, problema practică rămâne una esențială: cum vor reacționa companiile?
În cazul Aleph Farms, răspunsul este clar. Reprezentanții companiei spun că sunt pregătiți să conteste regulile și să își susțină poziția în fața autorităților de reglementare.
În același timp, aceștia resping ideea de a recurge la denumiri alternative care ar putea deruta consumatorii, insistând asupra necesității unei etichetări clare și transparente.
O decizie care ar putea influența viitorul industriei
Contextul în care apare această reglementare ridică semne de întrebare. Carnea cultivată nu este încă disponibilă pe scară largă în Europa, iar cadrul legislativ pentru autorizarea sa este încă în dezvoltare.
Cu toate acestea, restricțiile privind limbajul sunt deja impuse, ceea ce sugerează, potrivit unor actori din industrie, că deciziile sunt influențate de dezbateri mai largi legate de alternativele la carne, nu de specificul acestui sector emergent.
Pentru o industrie aflată la început, fiecare detaliu contează. Iar în acest caz, un simplu cuvânt – „friptură” – ar putea deveni simbolul unei confruntări mai ample între inovație și reglementare.
