Comisia Europeană a publicat rezultatele primului sondaj la nivelul UE privind autenticitatea ierburilor și condimentelor, concentrându-se pe piper, chimen, turmeric, șofran și boia de ardei. Comisia Europeană solicită un plan de acțiune imediat, după ce a detectat fraude alimentare la ierburi și condimente în întreg blocul comunitar.
Dintre cele șase ierburi și condimente analizate, 17% din ardeiul iute a fost considerat ca având risc de falsificare, 14% pentru chimen, 11% pentru turmeric, 11% pentru șofran și 6% pentru boia de ardei.
De departe însă, oregano a fost identificat ca fiind condimentul cel mai vulnerabil din categorie, cu 48% din probe cu risc de fraudare – în majoritatea cazurilor în locul acestuia fiind descoperite frunze de măslin.
Colaborare la nivelul UE
Falsificarea ierburilor și condimentelor este de ceva vreme pe radarul Comisiei Europene.
În 2014, raportul adoptat de Parlamentul European privind frauda alimentară, intitulat „Criza alimentară, frauda în lanțul alimentar și controlul acestora”, a identificat 10 produse ca prezentând cel mai mare risc de fraudă.
Un inventar realizat de cercetătorii de la Universitatea Wageningen din Olanda a plasat ierburile și mirodeniile în fruntea listei.
În 2019, autoritățile franceze au investigat anomaliile de pe piața internă a condimentelor, dezvăluind nereguli în 26,4% din cele 138 de probe testate.
În același an, Comisia a decis să analizeze mai îndeaproape vânzarea de ierburi și condimente la nivelul întregului bloc, stabilind un plan de control coordonat care invită statele membre să ia probe din anumite ierburi și mirodenii și să le trimită spre analiză Centrului său comun de cercetare (JRC).
Țările participante la respectivul eșantion includ statele membre Austria, Belgia, Croația, Cipru, Danemarca, Franța, Germania, Grecia, Ungaria, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Polonia, Portgual, România, Slovenia, Spania și Suedia. Norvegia și Elveția au optat, de asemenea, să participe la sondaj.
Metode de analiză
Aproape 10.000 de analize au fost efectuate de JRC pe 1885 de probe. Activitățile de testare s-au concentrat pe detectarea înlocuirilor parțiale de ierburi și condimente cu un alt material botanic sau cu materiale de umplutură, cum ar fi amidon, făină, praf sau cretă.
Îmbunătățirea culorii unui produs obținută prin adăugarea unui aditiv neautorizat, cum ar fi un colorant sintetic, a fost, de asemenea, vizată de JRC.
Printre constatările cheie se remarcă faptul că majoritatea probelor suspecte au conținut material vegetal nedeclarat; coloranți neautorizați au fost detectați în 2% dintre probele de condimente analizate; iar o probă conținea un nivel ridicat de cromat de plumb.
„Nu a putut fi observată nicio tendință specifică cu privire la rata potențialelor manipulări frauduloase de-a lungul lanțului de aprovizionare (țara de origine /importatori /angrosisti/ procesatori/ ambalatoare)”, a menționat Comisia.
„Cu toate acestea, numărul de probe obținute în anumite stadii (producție internă, piețele locale, de control la frontieră, și internet) a fost prea mic pentru a permite comparații semnificative statistic).“
Atenție îndreptată spre ierburi și condimente
Lanțul de aprovizionare cu ierburi și condimente este printre cele mai vulnerabile la fraudă.
„Acest lucru se datorează faptului că sunt mărfuri de foarte mare valoare, fiecare tonă valorând multe zeci de mii de lire sterline”, a declarat Chris Elliot, profesor de siguranță alimentară la Universitatea Queen’s din Belfast, pentru FoodNavigator.
Într-adevăr, valoarea pieței globale este estimată la 4 miliarde de euro anual. Iar cererea, datorită popularității lor în preparatele gata preparate și în bucătăriile etnice, este în creștere.
„Au lanțuri de aprovizionare foarte complexe și sunt supuse multor procesări, unde falsificarea are loc adesea”, a adăugat el.
Lanțul de aprovizionare cu ierburi și condimente poate trece prin multe țări. Produse frecvent la nivel de explotații de subzistență în țările din afara UE, ierburile și mirodeniile trec frecvent prin mulți intermediari din lanțul de aprovizionare, oferind oportunități pentru practici frauduloase.
Alte vulnerabilități care pot influența riscul de falsificare a ierburilor și condimentelor includ istoricul fraudelor, sezonalitatea și disponibilitatea recoltei, evenimentele meteorologice, dezastrele naturale, evenimentele culturale și geo-politice, situația economică, aplicarea legii alimentare, prevalența corupției și progrese în tehnologie pentru a masca frauda.
Acțiuni inițiate
Deci, ce se poate face pentru a elimina falsificarea din această categorie?
„Companiile ar trebui să-și cunoască lanțurile de aprovizionare, dar și că trebuie să facă obiectul unor audituri/inspecții stricte”, a subliniat Elliot de la Queen’s University. „Ele trebuie să fie, de asemenea, supuse unor teste pentru a verifica dacă a avut loc vreo alterare.“
Comisia Europeană a remarcat, de asemenea, că „responsabilitatea principală” pentru asigurarea respectării legislației alimentare revine operatorilor din sectorul alimentar.
„Operatorii trebuie să furnizeze informații alimentare exacte, clare și ușor de înțeles pentru consumator astfel încât aceștia să nu poată fi induși în eroare în ceea ce privește caracteristicile produselor alimentare, legate de natura, identitatea și compoziția lor.“
După ce a identificat falsificarea ierburilor și a condimentelor în planul de control coordonat, Direcția Generală de Sănătate și Siguranță Alimentară a solicitat operatorilor un plan de acțiune imediat pentru remedierea situației.
Cu toate acestea, controlul practicilor frauduloase din lanțul alimentar este în primul rând responsabilitatea statelor membre, a remarcat Comisia, acestea putând contribui la consolidarea cadrului juridic de combatere a fraudei alimentare.
Regulamentul privind controalele oficiale permite acum și solicită statelor membre să își orienteze controalele asupra acelor zone ale lanțului alimentar pe care le consideră a fi cel mai expuse riscului de fraudă, a explicat Comisia.
Regulamentul prevede, de asemenea, ca sancțiunile financiare impuse de statele membre să reflecte avantajul economic câștigat de operator sau să fie aplicate sub forma unui procent din cifra de afaceri a acestora.
