Experții internaționali propun un prag mai strict pentru expunerea la gluten.
Organizația pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite (FAO) și Organizația Mondială a Sănătății (OMS) au anunțat o nouă recomandare privind limita de referință pentru gluten, stabilind o Doză de Referință (RfD) de 4 mg pentru cerealele care conțin gluten. Decizia a fost formulată în urma unei consultări recente cu experți internaționali și vine pe fondul actualizării evaluărilor de risc realizate în cadrul Comisiei Codex Alimentarius.
Consultările Codex, demarate încă din 2020, au urmărit armonizarea regulilor de evaluare a alergenilor alimentari și stabilirea unor repere clare pentru etichetarea precautivă a alergenilor. Noile date științifice au indicat necesitatea ajustării pragului de siguranță pentru gluten, în special în contextul protejării persoanelor diagnosticate cu boală celiacă și a celor cu sensibilitate crescută la cereale.
Recomandarea de 4 mg este considerată una conservatoare, menită să reducă riscurile cumulative asociate expunerii zilnice la cantități mici de gluten, care pot trece neobservate în consumul obișnuit.
Boala celiacă și riscurile expunerii cronice la gluten
Boala celiacă este o afecțiune autoimună declanșată de ingestia glutenului la persoanele cu predispoziție genetică. Consumul repetat, chiar și în cantități reduse, poate genera inflamații intestinale, malabsorbție, deficiențe nutriționale și complicații pe termen lung. Din acest motiv, respectarea unei diete strict fără gluten este esențială pe tot parcursul vieții.
Spre deosebire de alergiile alimentare clasice, mediate de anticorpi IgE, unde reacțiile pot fi rapide și acute, boala celiacă presupune riscuri cumulative. Expunerile mici, dar constante, pot produce efecte negative în timp, chiar dacă nu apar simptome imediate. Acest aspect a determinat comitetul de experți să își concentreze analiza pe aportul zilnic total și nu doar pe un consum punctual.
Modelele utilizate au evaluat scenarii de consum din mai multe țări, luând în calcul concentrațiile de gluten din diferite produse și obiceiurile alimentare. Concluziile au arătat că o limită zilnică de maximum 10 mg de gluten este un prag considerat sigur pentru majoritatea persoanelor cu boală celiacă, iar dozele de referință situate între 5 și 10 mg nu ar depăși, în medie, acest nivel.
De la 5 mg la 4 mg: de ce a fost ajustată doza de referință
În urma modelărilor și a evaluărilor de risc, experții au recomandat o RfD de 4 mg de gluten pentru evaluarea prezenței neintenționate a glutenului în alimente. Această valoare înlocuiește orientarea anterioară, care făcea referire la 5 mg de proteine totale din grâu.
Schimbarea reflectă dorința de a introduce un prag mai prudent, care să ofere o marjă suplimentară de siguranță pentru consumatori. Noua doză este gândită să sprijine aplicarea coerentă a etichetării precauționale a alergenilor, astfel încât avertismentele de pe ambalaje să fie bazate pe o evaluare realistă a riscurilor.
În paralel, Comisia Codex Alimentarius menține limita de maximum 20 mg/kg de gluten pentru produsele etichetate ca fiind fără gluten. Această limită a contribuit, în ultimii ani, la creșterea siguranței alimentare, însă datele recente indică necesitatea unei abordări mai rafinate, adaptate expunerii cumulative.
Contaminarea încrucișată și presiunea asupra lanțului alimentar
Una dintre principalele surse de expunere neintenționată la gluten este contaminarea încrucișată, care poate apărea în timpul proceselor de producție, depozitare, transport sau ambalare. Chiar și în unitățile care produc alimente fără gluten, contactul cu echipamentele utilizate pentru cereale poate genera urme de gluten.
FAO și OMS recomandă operatorilor din industria alimentară să aplice controale stricte, similare celor utilizate pentru alți alergeni majori. Acestea includ separarea fluxurilor de producție, proceduri de curățare validate, monitorizare constantă și audituri interne.
Adoptarea unei abordări bazate pe risc, corelată cu noua doză de referință, este menită să optimizeze utilizarea etichetării precautive, evitând atât subestimarea riscurilor, cât și suprautilizarea avertismentelor, care poate reduce încrederea consumatorilor.
Etichetarea clară, un element-cheie pentru protecția consumatorilor
Un alt pilon al recomandărilor vizează îmbunătățirea clarității etichetelor. Experții propun o denumire mai explicită a ingredientelor care conțin gluten, prin formulări precum „orz (gluten)” sau „grâu (gluten)”, pentru a facilita identificarea rapidă de către consumatori.
De asemenea, se recomandă utilizarea unor declarații directe de tip PAL (Precautionary Allergen Labeling), cum ar fi „poate conține: grâu (gluten)”. Această formulare standardizată urmărește reducerea confuziei, în special în rândul persoanelor care au atât boală celiacă, cât și alergii la grâu.
Claritatea informațiilor de pe ambalaj este considerată esențială pentru luarea deciziilor informate la cumpărare și pentru prevenirea expunerilor accidentale.
Impactul asupra industriei alimentare și al consumatorilor
Implementarea noii doze de referință va necesita ajustări în procesele de evaluare a riscurilor, în politicile de control al calității și în strategiile de etichetare ale producătorilor. În același timp, autoritățile de reglementare vor trebui să actualizeze ghidurile și să armonizeze practicile de control, astfel încât recomandările FAO și OMS să fie aplicate uniform.
Pentru consumatori, în special pentru persoanele cu boală celiacă și sensibilitate la gluten, schimbarea este menită să crească nivelul de protecție și să extindă accesul la produse considerate sigure. O etichetare mai precisă și o evaluare mai riguroasă a riscurilor pot contribui la reducerea incertitudinii în alegerea alimentelor.
 de 4 mg pentru cerealele care conțin gluten.){kind=link}