facebook
Monday, December 2, 2024
AmbalajeEtichetareModul în care mărcile comunică beneficiile pentru sănătatea intestinală,...

Modul în care mărcile comunică beneficiile pentru sănătatea intestinală, în mod creativ

-

spot_imgspot_imgspot_imgspot_img

Deoarece termenii „probiotice” sau „prebiotice” nu pot fi introduși în mod legal pe etichetele alimentelor și băuturilor, cum pot mărcile să comunice cel mai bine potențialele beneficii pentru sănătatea intestinală?

În Europa, producătorii de alimente și băuturi care vor să profite de preocuparea în creștere pentru sănătatea intestinală se trezesc blocați de reglementările privind mențiunile de sănătate. Cum pot comunica beneficiile, fără a încălca legea?

Preocuparea în creștere pentru sănătatea intestinală a fost de mult timp pe o traiectorie ascendentă. Ceea ce a început ca un grup de produse de nișă „retrogradate” în micile magazine independente de sănătate s-a revărsat de atunci în „mainstream”, iar companiile de produse alimentare și băuturi au luat notă de acest nou intrat pe piață.

Dar în Europa, aceleași companii de alimente și băuturi – care acum inovează cu probiotice și prebiotice pentru sănătatea microbiomului – sunt restricționate de ceea ce pot spune pe ambalaj. Deoarece termenii „probiotice” sau „prebiotice” nu pot fi introduși în mod legal pe etichetele alimentelor și băuturilor, cum pot mărcile să comunice cel mai bine potențialele beneficii pentru sănătatea intestinală?

UE, una dintre cele mai stricte reglementări privind mențiunile de sănătate

Din 2012, a existat o interdicție de facto a folosirii termenilor „probiotice” și „prebiotice” pentru produsele alimentare în Uniunea Europeană. Acest lucru se datorează faptului că, potrivit Comisiei Europene, acești termeni sunt considerați mențiuni de sănătate în sine.

Prin urmare, niciun produs alimentar sau băutură nu poate face afirmații specifice legate de anumite tulpini probiotice sau prebiotice. Excepțiile de la regulă includ tulpinile de bacterii Lactobacillus și Bifidobacterium (cele mai frecvent utilizate probiotice), care sunt permise pentru produsele lactate fermentate și pentru intoleranța la lactoză.

În general, UE este considerată acum a avea cele mai multe, reglementări stricte privind mențiunile de sănătate la nivel global.

Dar restricțiile de reglementare nu semnifică sfârșitul pentru pre- sau probiotice. Potrivit datelor de la Lumina intelligence – deținute de editorul FoodNavigator William Reed – interesul pentru termenul „probiotic” este în creștere în mai multe țări europene, inclusiv Franța, Germania, Spania și Marea Britanie.

„Evidențiază în mod clar faptul că un număr tot mai mare de oameni au conștință de probiotice și caută informații aferente”, a explicat directorul de insights Ewa Hudson.

De asemenea, restricțiile nu au pus capăt inovațiilor pro și prebiotice în alimente și băuturi, dar au forțat mărcile să gândească altfel, atunci când comunică potențiale beneficii pentru sănătate.

Ce sunt pro- și prebioticele?

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), probioticele sunt microorganisme vii care, atunci când sunt administrate în cantități adecvate, conferă un beneficiu pentru sănătate gazdei.

OMS definește un prebiotic ca un ingredient fermentat selectiv care are ca rezultat modificări specifice în compoziția și/sau activitatea microbiotei gastrointestinale, conferind astfel beneficii sănătății gazdei.

Deveniți creativi cu numele mărcilor și limbajul

Aruncând în centrul atenției probioticele, un mod evident în care mărcile pot comunica beneficiile acestor microorganisme este de a deveni creativ cu numele mărcilor și produselor. Procedând astfel, ei pot indica unui consumator că probioticele au beneficii, dar fără a face în mod explicit o mențiune de sănătate.

Producătorii se joacă adesea cu cuvântul „probiotic” în numele mărcii sau al produselor, folosind termeni precum „bio”, „culturi”, „bioculturi”, „biotice” și „tulpini de bacterii vii”.

Producătorul de băuturi, gustări și pudră Biomel din Marea Britanie, de exemplu, folosește termenul „bio” în numele său de marcă. Produsele sale poartă, de asemenea, eticheta „Love Your Gut”.

Tot în Marea Britanie, cooperarea între start-up-ul de nutriție personalizată Zoe și retailerul Marks & Spencer a dus la lansarea pe piață a unui produs numit Gut Shot. Doza zilnică conține mai mult de „cinci miliarde de culturi vii din 14 tulpini de bacterii”.

Unele mențiuni de sănătate pentru probiotice au fost aprobate de EFSA

Deși multe cereri de mențiuni de sănătate pentru probiotice au fost depuse la EFSA pentru aprobare, foarte puține au primit aprobarea de reglementare.

Winclove Probiotics este o excepție evidentă. Producătorul olandez de probiotice a avut succes în cererea de mențiune de sănătate pentru probioticul propriu Propioniacterium freudenreichii W200. Prin îmbunătățirea procesului de fermentație al tulpinii, bacteria conține acum cantități adecvate de vitamina B12 pentru a face o mențiune de sănătate aprobată de EFSA.

Afirmațiile permise includ acum: Vitamina B12 contribuie la metabolismul energetic normal; funcționarea normală a sistemului nervos, funcționarea normală a sistemului imunitar și reducerea oboselii, printre altele.

Trebuie remarcat că aceste afirmații nu se referă la funcția probioticului în sine.

Un alt mod în care mărcile gândesc creativ este prin reformularea produselor pentru a include o vitamină sau un mineral atașat unei afirmații legate de sănătatea intestinală.

Calciul, de exemplu, susține funcționarea normală a enzimelor de digestie. Aceasta este o mențiune de sănătate autorizată în UE.

Deci, o marcă ar putea include în mod fezabil calciul adăugat în formulă și să folosească apoi o imagine a intestinului pe ambalaj și să o lege cu mențiunea de sănătate a calciului din spatele pachetului. În acest caz, marca ar pretinde că respectivul mineral are un beneficiu pentru sănătatea intestinului, mai degrabă decât oricare dintre probioticele sau prebioticele care ar putea fi prezente.

„Vrem să spunem că produsul nostru este bun pentru intestin, dar nu putem altfel”.

Unele categorii de produse alimentare și băuturi beneficiază deja de asociații pozitive pentru sănătatea intestinală.

Kombucha – o băutură de ceai negru îndulcită, fermentată, ușor efervescentă – este un astfel de exemplu. Fiind fermentat în mod natural, kombucha conține probiotice care provin dintr-o colonie simbiotică de bacterii și drojdie (SCOBY).

Dar în UE (și Marea Britanie), mărcile de kombucha nu pot spune în mod explicit că produsele lor conțin probiotice. Marca de kombucha Momo, cu sediul în Regatul Unit, de exemplu, își descrie produsul ca având „culturi vii”.

Într-o lume ideală, marca ar face mențiuni specifice privind sănătatea intestinală în pachet, a declarat cofondatorul Josh Puddle pentru FoodNavigator. „Am dori să afirmăm că produsul nostru este „bun pentru intestin”, dar nu ne este permis.”

În schimb, Momo atrage atenția asupra altor caracteristici ale produsului. „Ne concentrăm pe faptul că Momo este crud și complet nefiltrat, similar unui kombucha de casă. Pentru majoritatea băuturilor noastre consumatorii înțeleg că, kombucha autentic este probiotic, așa că nu trebuie să folosim cuvântul.”

„Ne concentrăm pe autenticitatea noastră și sperăm că înțeleg consumatorii că majoritatea kombucha comerciale nu sunt autentice”, a continuat el.

„Declarăm clar că suntem „întotdeauna organici” și „complet nefiltrați”. De asemenea, menționăm că este „crud”, așa că trebuie păstrat la frigider. Ne ferim de beneficiile pentru sănătate din pachet datorită reglementărilor.”

Schimbarea este în curs pentru mențiuni

Deși Momo aderă la reglementările privind mențiunile de sănătate, co-fondatorul ne-a spus că „multe” astfel de reglemntări sunt insuficiente. Acest lucru este evident în special online, unde mărcile au mai puțin de pierdut dacă un organism de aplicare a legii reproșează. „Există o diferență între marketing online și on-pack”, a declarat Brian Kelly, partener și șeful European Food and Beverage Practice la firma de avocatură Covington. „Legea este aceeași, dar dacă un organism de aplicare îi spune unui producător să elimine o revendicare, aceasta poate fi eliminată cu ușurință de pe un site web.

„Dacă revendicarea este inclusă în ambalaj, producătorii ar putea fi nevoiți să recheme produsul. Brandurile tind să adopte o abordare bazată pe risc a marketingului.”

Pe partea de reglementare, totuși, schimbarea este în curs. Deși autoritățile UE continuă să restricționeze termenul „probiotice” pe etichetele produselor alimentare, un număr tot mai mare de state membre iau problema în propriile mâini.

Până în prezent, Franța, Spania, Danemarca, Italia, Grecia, Polonia, Republica Cehă, Țările de Jos și Bulgaria permit acum utilizarea termenului „probiotic” pe etichetele suplimentelor alimentare. Rusia și Italia au permis de mult timp utilizarea termenului, iar Elveția permite utilizarea restricționată.

„Acest lucru sugerează că există o relaxare în reglementare – cel puțin la nivel de stat membru”, ne-a spus Kelly. „Poate că oamenii speră că va exista un efect de domino, din ce în ce mai multe țări europene urmând exemplul, iar Comisia Europeană își regândește poziția.”

Comisia a cerut să se explice legea

Dar cea mai recentă evoluție care dă speranță industriei probiotice vine sub forma unei plângeri oficiale împotriva Comisiei, prezentată Ombudsmanului European.

Plângerea vine de la o asociație de afaceri care reprezintă companii care fac produse care conțin probiotice. Organismul comercial contestă faptul că probioticele sunt considerate o „mențiune de sănătate” conform legislației UE și, prin urmare, necesită o autorizare prealabilă din partea EFSA. Până în prezent, nicio mențiune de sănătate privind probioticele nu a fost autorizată de către EFSA din cauza lipsei de dovezi suficiente care să demonstreze beneficiile pentru sănătate.

Reclamantul susține că, Comisia nu a abordat în mod satisfăcător problemele pe care le-a ridicat, a explicat Ombudsmanul Emily O’Reilly într-o scrisoare către președintele Comisiei, Ursula von der Leyen , „în special având în vedere dovezile științifice și datele recente de piață pe care le-a prezentat”.

Ombudsmanul a deschis o anchetă pentru a investiga modul în care Comisia a răspuns la unele dintre preocupările reclamantului. Pentru a avansa ancheta, O’Reilly a cerut Comisiei să explice „mai detaliat” de ce consideră că probioticele ar trebui să fie considerate sistematic o mențiune de sănătate și nu o mențiune nutrițională.

Ancheta este în derulare.

DIN ACEIAȘI CATEGORIE

Știrile ultimelor zile

ANPC – Romalimenta întâlnire ce avut ca tema focus respectarea reglementărilor în comercializarea produselor alimentare

Discuțiile inițiate de Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) cu reprezentanții structurilor asociative din diverse domenii a continuat, pe...

Eticheta privată crește din nou – de ce ar trebui să se îngrijoreze mărcile

FMCG cu etichetă privată crește din nou și preia teritoriu de la brandurile mari. Dar acest lucru nu s-a...

Siguranță maximă a producției cu senzorii de pH cu tehnologie X-Chip

Datorită tehnologiei inovatoare X-Chip™, senzorii de pH InPro X1™ sunt indestructibili*, permițând măsurarea in-line a pH-ului în aplicațiile cu...

Există pericole ascunse în alimentele fortificate?

Fortificarea devine rapid cea mai bună alegere pentru mărcile F&B care doresc să sporească beneficiile pentru sănătate ale produselor....

Excelența și inovația industriei alimentare, celebrate la prima ediție a Galei Dinner RO.aliment 2024

Într-o atmosferă rafinată, de „Bun Gust”, prima ediție a Galei Dinner RO.aliment aduce în prim-plan excelența și inovația din...

Tinerii din România susținuți să facă cercetare în industria alimentară prin granturile „Regele Carol I”, oferite de Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării

Trei studente ale Facultății de Inginerie Alimentară din cadrul Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava, absolvente ale Colegiului „Andronic...

Amânarea EUDR, între indignare și noi perspective asupra defrișării

Regulamentul Uniunii Europene privind Defrișarea (EUDR) a suferit o amânare de 12 luni în urma unui vot controversat, stârnind...

Pragul de aport zilnic de zaharină aproape se dublează după evaluarea EFSA

Limitele sigure ale aportului zilnic de zaharină au fost aproape dublate de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară în urma...

Dialog constructiv între ANPC și APRIL pentru transparența și conformitatea produselor lactate

Seria întâlnirilor Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) cu...

Ministerul Agriculturii promite eliminarea practicilor comerciale neloiale

Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a promis echitate pentru produsele...

Kraft Heinz, în centrul unui proces privind etichetarea înșelătoare a produsului „Mac & Cheese”

Kraft Heinz se confruntă cu un proces colectiv intentat...

Ministrul Agriculturii: „Materia primă nu va mai pleca la export, ci va căpăta plus valoare, aici în țară”

Ministrul Agriculturii promite investiții majore în agricultură, în următorii ani și își propune o creștere cu 20% a producției...

Campanie UE care promovează produse alimentare și băuturile autentice europene în Marea Britanie

Uniunea Europeană a inițiat campania „Mai mult decât mâncare și băutură” care vizează creșterea gradului de conștientizare asupra produselor...

Marca Chiquita nu beneficiază de protecție în UE, pentru fructe proaspete

Tribunalul UE confirmă: marca ovală albastră și galbenă a Chiquita Brands nu beneficiază de protecție în UE pentru fructe...

80 de pagini despre dilemele majore care afectează agricultura Uniunii Europene

Cea mai importantă universitate agricolă din Europa, Universitatea Wageningen, solicită efective mai mici de animale și o trecere către...

Germania este cea mai importantă piață europeană pentru Ecuador

Exportatorii de banane din Ecuador descriu o ofertă recentă Lidl drept „paiul care i-a rupt spatele cămilei”. Lidl operează...

Cu grijă la detalii – Iaurtul Gingaș intră în competiția “Ora de bun gust” – Premiile Gustul Ales 2024

Compania ialomițeană Agroserv Măriuța, mai cunoscută prin marca sa, „Lăptăria cu caimac”, va fi prezentă în competiția celor mai...

Mărci emblematice și produse protejate la nivelul UE sunt ofertele Carrefour care intră în competiția din acest an „Ora de bun gust” – premiile...

  Carrefour ne propune o reîntoarcere la gustul autentic și la tradițiile culinare românești cu șase produse înscrise în competiția...

Noile reguli pentru gospodarii care vând preparate în piețe

Un nou ordin pregătit de Autoritatea Națională Sanitar-Veterinară (ANSVSA) pentru gospodarii care vând conserve făcute în casă, precum gem,...

RaboResearch: Controversa Nutri-Score crește pe măsură ce mărcile se retrag și comercianții cu amănuntul persistă

Schema de etichetare Nutri-Score, concepută pentru a simplifica informațiile nutriționale pentru consumatori, se confruntă cu provocări tot mai mari,...

Un produs ultrafresh din carne de porc intră în competiția “Ora de bun gust” – premiile Gustul Ales 2024

Mercado, producător integrat de carne de porc și vită pe segmentul produselor alimentare ultra fresh, din județul Alba, va...

Trei produse din inima Bucovinei “pour les connaisseurs”!

Băcănia Boierească aduce în competiția „Ora de bun gust” - premiile Gustul Ales 2024 trei produse premium, pentru adevărații...

Primul laborator de carne hibridă din România, lansat la Timișoara

Facultatea de Inginerie Alimentară a Universității de Științele Vieții „Regele Mihai I” din Timișoara, în parteneriat cu The Family...

Nordul Moldovei aduce în concursul Ora de Bun Gust delicii din lapte de vacă și oaie

Five Continents Group Botoșani înscrie în concursul “Ora de bun gust” – Premiile Gustul Ales 2024 patru produse din...

Artesana – cei care aduc amintirile dragi în farfurie – vin la Gustul Ales 2024 cu două produse care îți evocă vacanțele de la...

Artesana înscrie în competiția celor mai bune produse alimentare românești, “Ora de bun gust” 2024 două dintre specialitățile sale...

Trei produse neaoșe intră în competiția „Ora de bun gust”- Premiile „Gustul Ales” 2024

Grupul de firme KOSAROM din Iași participă, anul acesta, la concursul „Ora de bun gust”- Premiile „Gustul Ales” 2024...

Interviu AAylex ONE: “Pentru 2025 ne propunem o diversificare și mai amplă a gamei de produse gata de consum”

AAylex ONE a participat la Sial Paris 2024, prezentând o gamă mult mai largă de specialități din carne de...

Alte știri din aceeași categorieNEWS
RO.aliment vă recomandă