Consumul de alimente bogate în proteine a devenit un fenomen dominant în Europa, reflectând o schimbare profundă în preferințele alimentare ale consumatorilor.
De la băuturi și cereale până la produse de patiserie și gustări, afirmațiile de tipul „conținut ridicat de proteine” sunt tot mai prezent pe ambalajele produselor, alimentând o tendință care îmbină dorința pentru funcționalitatea promisiunilor de sănătate.
Proteinele – nutrientul vedetă al alimentației moderne
Popularitatea proteinelor este alimentată de creșterea interesului consumatorilor pentru alimente care oferă beneficii funcționale, nu doar gust. Proteinele sunt percepute ca un element esențial în controlul greutății, susținerea masei musculare și menținerea senzației de sațietate, ceea ce le transformă într-un criteriu-cheie în alegerea produselor alimentare.
Un raport Circana arată că această tendință s-a accelerat după pandemia de COVID-19, oamenii devenind mult mai preocupați de sănătate și imunitate. În același timp, regimuri alimentare populare precum dieta keto au stimulat interesul pentru produse cu conținut ridicat de proteine și sărace în carbohidrați.
Boom-ul băuturilor proteice și inovația în lactate
Dintre toate categoriile alimentare, băuturile au cunoscut una dintre cele mai vizibile creșteri în ceea ce privește afirmațiile despre conținutul proteic. Produsele pe bază de lactate, fie ele cu izolat din zer sau fără lactoză, sunt lideri de piață, în timp ce băuturile vegetale cu proteine din mazăre, soia sau cânepă completează oferta.
Ananda Roy, senior VP la Circana, subliniază că inițial băuturi vegetale au impulsionat această tendință, dar ulterior segmentul lactatelor a preluat conducerea. Tot aici se înscriu și shake-urile înlocuitoare a masei, care au devenit populare în rândul persoanelor active sau aflate în căutarea unor alternative rapide și nutritive.
Tendințe divergente pe piețele europene
Deși tendința este puternică la nivel european, dinamica variază de la o țară la alta. În Marea Britanie, spre exemplu, datele Mintel indică o evoluție fluctuantă: în 2019, 8% din produsele alimentare și băuturile nealcoolice afișate au afirmații legate de proteine, procent care a scăzut la 5% în 2023 și a revenit la 7% în 2024.
Totuși, creșterea s-a resimțit în categorii neașteptate. Alimente precum deserturile, iaurturile, pastele, pâinea și chiar cafeaua rece sunt promovate acum ca surse de proteine. Chiar și branduri consacrate în alte segmente, precum Gü sau Starbucks, au intrat pe această categorie cu produse protejate dedicate.
Mărcile specializate în alimentație sportivă, precum Myprotein și Grenade, au contribuit decisiv la popularizarea proteinelor în rândul publicului larg, depășind segmentul atletilor sau al culturiștilor.
Motivația consumatorilor: sănătate, sațietate și controlul greutății
Un studiu realizat la sfârșitul anului 2024 arată că 21% dintre consumatorii europeni țin cont de criteriul important al alimentației sănătoase, procentul crescând la 39% în rândul celor sub 35 de ani. Acest lucru reflectă atât o conștientizare mai mare a rolului nutriției, cât și eficiența campaniilor de marketing ale brandurilor.
Kiti Soininen, analist Mintel, susține că publicul britanic percepe proteinele ca pe o soluție pentru diverse nevoi: 54% dintre respondenți cred că necesarul de proteine crește odată cu vârsta, 53% spun că acestea oferă sațietate îndelungată, iar 44% pentru a ajuta la pierderea în greutate.
Accesibilitate și familiaritate: cheia succesului
Un alt factor important este prețul. Produsele bogate în proteine au devenit accesibile. În plus, proteinele sunt un nutrient bine înțeles de public (spre deosebire de colagen, antioxidanți sau aminoacizi) fapt care le conferă un avantaj competitiv.
De asemenea, lansările frecvente de produse proteice în diverse categorii – avem în vedere și deschiderea globală a brandurilor private de alternative – creează un „zgomot de fond” constant, care menține interesul consumatorilor ridicat.
