Atacurile cibernetice asupra industriei alimentare și a băuturilor (F&B) sunt în creștere, iar specialiștii avertizează că sectorul devine tot mai vulnerabil.
Deși amenințările sunt evidente și tot mai frecvente, mulți actori din domeniu aleg în continuare să ignore sau să minimizeze riscurile, expunându-se pierde uneleri masive și unele întreruperi majore ale operațiunilor.
O industrie expusă, dar nepregătită
La recentul eveniment IFE de la Londra, o sesiune dedicată securității cibernetice a avut o audiență extrem de redusă, ilustrând perfect lipsa de interes a industriei pentru acest subiect critic. „Este înfricoșător”, a spus Richard Werran, director global pentru retail, consumatori și alimente în cadrul BSI, subliniind contrastul dintre gravitatea riscurilor și apatia actorilor din domeniu.
Potrivit lui David Mudd, șef global pentru siguranță digitală la BSI, multe companii aleg să investească bugete limitate în inițiative care promit beneficii directe, în loc să aloce fonduri pentru prevenirea unor posibile – dar devastatoare – atacuri.
Pe fondul creșterii prețurilor la energie și materii prime, decizia de a nu investi în securitate cibernetică pare rațională pe termen scurt, dar devine un pariu periculos pe termen lung.
Atacuri tot mai sofisticate, urmări devastatoare
Industria alimentară nu mai este ocolită de infractorii cibernetici. Dimpotrivă, devine o țintă preferată. În ultimii doi ani, giganți precum Campbell Soup, Dole Foods, Heineken și Krispy Kreme au fost victime ale atacurilor.
„Hackerii atacă acest sector pentru că este slab protejat”, avertizează Werran. Atacurile vizează nu doar computere sau e-mailuri, ci și dispozitive mobile, sisteme IoT și platforme cibernetice integrate în procesele de producție și distribuție.
Consecințele sunt grave: de la pierderi financiare și întreruperi de activitate până la riscuri asupra bunăstării animalelor și compromiterea securității alimentare.
Lanțul de aprovizionare – veriga slabă
Un alt aspect esențial este că vulnerabilitatea nu se limitează la organizațiile individuale. Lanțurile de aprovizionare interconectate sporesc riscurile, fiecare furnizor devenind o potențială poartă de intrare pentru hackeri.
„Nimeni nu deține întregul risc. Dacă ai date valoroase, atacatorii le vor urmări, alegând cea mai slabă verigă, adesea din lanțul tău de aprovizionare”, explică Mudd.
În acest context, companiile care nu evaluează și nu protejează partenerii pot fi victime indirecte ale unor breșe de securitate asupra cărora nu au niciun control direct.
Acreditări de securitate, nouă monedă de schimb în afaceri
Într-o industrie în care colaborările și contractele comerciale sunt esențiale, acreditările privind securitatea cibernetică devin din ce în ce mai solicitate. „Partenerii de afaceri cer dovezi clare că informațiile lor sunt în siguranță”, subliniază Werran.
Firmele care nu pot demonstra măsuri solide de protecție riscă să piardă contract valoroase.
Ce trebuie să faci industria F&B?
Pentru a se proteja eficient, companiile trebuie să înțeleagă mai întâi vulnerabilitățile. Întrebări esențiale precum „care sunt servicii critice pentru operațiunile noastre?” și „ce procese trebuie neapărat protejate?” trebuie să stea la baza oricărei strategii de securitate cibernetică.
Implementarea unor măsuri tehnice este esențială, dar nu suficientă. Riscurile generate de eroarea umană rămân cele mai mari. Matt Wilkinson, director la Reflare, amintește că peste 50% dintre breșele de securitate apar în urma accesării unor linkuri malițioase din e-mailuri. „Oamenii sunt cel mai mare atu, dar și cel mai mare risc”, spune el.
Instruirea angajaților pentru a recunoaște și evita tentativele de phishing este la fel de importantă ca instalarea unor firewall-uri performante sau criptarea datelor.
Prioritizarea securității, nu amânarea ei
Industria alimentară nu mai poate permite să trateze securitatea cibernetică ca pe un moft. Mizele sunt mai mari decât ori, iar ignorarea lor poate avea consecințe dezastruoase – de la pierderi materiale semnificative la afectarea reputației și siguranței alimentare.
Companiile trebuie să înțeleagă că securitatea nu este un cost, ci o investiție. O cultură organizațională care pune în centru protejarea datelor și a sistemelor va deveni, în scurt timp, diferențiatorul principal într-un sector din ce în ce mai interconectat și digitalizat.