Retrospectiva ESE 2026 - Suplimentele alimentare între presiunea reglementării și nevoia de credibilitate

Ediția a 10-a a seminarului ESE Roaliment – Etichetare. Siguranță. Etică. a reunit la București, pe parcursul a două zile, peste 150 de specialiști și 25 de speakeri din instituții de reglementare, producție și servicii conexe, confirmând rolul seminarului ca platformă de dialog privind modificările legislative, modul de aplicare a reglementărilor și presiunea tot mai mare asupra operatorilor de a asigura conformitate și o informare corectă a consumatorului.

Prima zi a seminarului a fost dedicată temelor care privesc maturizarea unei industrii aflate simultan sub presiune legislativă și sub lupa consumatorului: industria suplimentelor alimentare. Moderată de Gerald Filip Flintoacă (PRISA), agenda a reflectat o realitate clară – suplimentele alimentare nu mai pot funcționa într-o zonă gri, între marketing agresiv și reglementare fragmentată.

Creșterea TVA, modificările din Codul Audiovizualului și restricțiile privind promovarea (inclusiv interdicția implicării influencerilor) redesenează cadrul de comunicare a industriei. În acest context, discuțiile au vizat conformitatea etichetării, fundamentarea științifică a mențiunilor și responsabilitatea în comunicarea comercială, precum și modul în care autoritățile monitorizează și sancționează practicile neconforme.

TEME ABORDATE – 11 MARTIE – SUPLIMENTE ALIMENTARE

Eticheta – între conformare și risc operațional

Prezentarea Danielei Cîrnațu – medic primar igienă, a adus în prim-plan eticheta ca instrument critic de conformitate, nu ca simplu suport informativ. Accentul a fost pus pe coerența dintre compoziție și denumirea produsului, pe transparența listei de ingrediente și pe declararea corectă a alergenilor.

Dincolo de cerințele formale, mesajul a fost pragmatic: orice omisiune sau ambiguitate poate genera retrageri de produs și riscuri reputaționale. Etichetarea corectă este o garanție a transparenței și siguranței pentru consumator.

Plantele medicinale și blocajul mențiunilor de sănătate

Tatiana Onisei – Șef Serviciu Național pentru Plante Medicinale, Aromatice și Produsele Stupului – în cadrul IBA a evidențiat decalajul dintre utilizarea tradițională a plantelor medicinale și exigențele actuale de validare științifică. La peste două decenii de la Directiva privind suplimentele, lipsa armonizării legislației europene rămâne o provocare majoră.

Respingerea a sute de mențiuni pentru botanice de către EFSA indică o dificultate majoră: demonstrarea relației cauză–efect în condiții de standard științific ridicat. În lipsa unor ghiduri clare de implementare, industria operează într-un spațiu interpretabil, cu risc crescut de neconformitate.

EFSA: arbitru științific

Rolul EFSA a fost clarificat fără echivoc de Valeriu Curtui – Head of Food Ingredients & Packaging Unit, EFSA: instituția nu autorizează produse și nu sancționează operatori, ci evaluează științific ingredientele și susține decizia de reglementare.

Un punct important atins în discuție a fost demontarea percepției conform căria natural = sigur. Complexitatea compoziției ingredientelor naturale și variabilitatea acestora ridică probleme reale de caracterizare și evaluare. Standardul cerut pentru mențiunile de sănătate rămâne unul ridicat, iar lipsa acestuia duce inevitabil la respingere.

Etica informării și responsabilitatea industriei

Platforma infosuplimente.ro, despre care a vorbit Gerald Filip Flintoacă – secretar general PRISA, a fost prezentată ca instrument de educație publică, într-un context în care consumul este adesea influențat de mesaje incomplete sau incorecte. Platforma face parte din campania „Informare, apoi suplimente alimentare”, inițiată de Patronatul Român al Industriei Suplimentelor Alimentare (PRISA).

Discursul a subliniat limitele clare ale comunicării comerciale: interdicția adresării către minori, eliminarea mesajelor alarmiste sau pseudo-științifice și restricțiile privind canalele de distribuție. Monitorizarea CNA confirmă un nivel încă ridicat de neconformare, ceea ce indică necesitatea unei autoreglementări mai ferme în industrie.

Monitorizarea angajaților: eficiență vs. drepturi fundamentale

Intervenția avocatului Iulia Kiș a mutat discuția din zona produsului către responsabilitatea organizațională. Utilizarea tot mai extinsă a tehnologiilor de monitorizare și a soluțiilor bazate pe AI aduce beneficii operaționale evidente, dar și riscuri juridice pe măsură.

În acest context, principiul minimizării datelor și transparența în utilizarea acestora devin esențiale. Fără limite clare și fără o implementare atentă, aceste instrumente pot conduce la practici discriminatorii sau la încălcări ale GDPR, cu consecințe directe pentru organizații.

Suplimentele alimentare în economia sănătății

Tema abordată de Anca Daniela Raiciu – președinte patronat “Planta Romanica”, a poziționat industria suplimentelor într-un context macro: creșterea interesului pentru prevenție și extinderea pieței globale peste pragul de 170 miliarde euro.

Preferința pentru produse naturale și integrarea acestora în abordări de tip medicină funcțională indică o schimbare de perspectcive. În același timp, această expansiune accentuează nevoia de vigilență și responsabilitate științifică.

Etichetarea în era AI

Sesiunea susținută de Cristian Popa – consultant etichetare, a avut un caracter aplicat, testând etichete reale cu ajutorul instrumentelor AI. Demonstrația a arătat cum poate deveni tehnologia un filtru suplimentar de conformitate, identificând rapid neconcordanțe sau riscuri.

Mesajul sesiunii: digitalizarea proceselor de verificare nu mai este opțională, ci devine un avantaj competitiv.

Rolul farmacistului în recomandarea suplimentelor

Anca Crupariu – farmacist primar la Colegiul Farmaciștilor din România a abordat, în prezentarea sa, suplimentele din perspectiva actului profesional farmaceutic. În contextul medicinei integrative, farmacistul devine un intermediar esențial între produs și pacient.

Susținerea campaniei PRISA reflectă nevoia de informare corectă și de consolidare a rolului consultativ al farmacistului, în acord cu normele deontologice.

Reglementarea comunicării online

Borsos Orsolya – membru CNA. Extinderea Codului Audiovizualului în mediul online marchează o schimbare majoră de viziune, conținutul digital intrând oficial sub incidența reglementării, CNA consolidându-și astfel, capacitatea de intervenție.

Problema principală rămâne lipsa de cunoaștere a regulilor, ceea ce generează conținut neconform. Principiul de bază rămâne neschimbat: suplimentele nu pot fi prezentate ca tratamente.

„Nu induce în eroare” în era conținutului generat de AI

Tema eticii în promovare a fost analizată de Oana Cociașu – partener la Medic One Communication, președinte al Romanian Advertising Council, în contextul noilor tehnologii. AI nu se mai rezumă la a produce conținut, ci influențează percepția consumatorului, inclusiv prin recenzii sau recomandări.

Într-un sector aflat la intersecția dintre sănătate și marketing, linia dintre persuasiune și inducere în eroare devine tot mai fină, credibilitatea brandurilor depinzând de respectarea acestei limite.

Controale și conformare: așteptările autorităților

Prezentarea susținută de Monica Neagu – director al Direcţiei Siguranţa Alimentelor de Origine Nonanimală din cadrul ANSVSA, a avut un caracter aplicat, concentrându-se pe cerințele concrete ale autorităților în materie de autorizare și control. Au fost aduse clarificări privind corelarea activităților din unități, în sensul posibilității emiterii unui document unic atunci când coexistă operațiuni supuse atât înregistrării pentru siguranța alimentelor, cât și autorizării sanitar-veterinare.

Accentul a fost pus pe pregătirea riguroasă pentru controale și pe utilizarea listelor de evaluare a conformității, ca instrument de lucru permanent.

Ziua dedicată suplimentelor alimentare a conturat o industrie aflată într-un proces accelerat de profesionalizare. De la etichetare la comunicare și de la validare științifică la responsabilitate comercială, toate discuțiile indică aceeași direcție: creșterea standardelor.

Într-un context în care reglementarea devine mai strictă, iar consumatorul mai atent, diferența va fi făcută de rigoare. declarație susținută de Claudia Bocean – CEO RO.aliment.