Parlamentul European a declanșat o nouă furtună în industria alimentară după ce a votat pentru interzicerea termenilor „asociați cu carnea” de pe etichetele produselor vegetale.
Decizia Parlamentului European, parte a unei propuneri de revizuire a legislației privind piețele agricole, ar putea schimba complet modul în care sunt promovate produsele pe bază de plante în Uniunea Europeană. Deși inițiativa a stârnit un val de reacții critice din partea companiilor și a organizațiilor de mediu, experții juridici susțin că șansele ca măsura să fie adoptată definitiv sunt incerte.
Ce prevede interdicția și cine este vizat
Noua reglementare interzice utilizarea denumirilor precum „burger”, „cârnat”, „friptură” sau „șnițel” pentru produsele care nu conțin carne. În practică, un produs precum „burger vegetal” sau „slănină pe bază de plante” ar deveni ilegal în statele membre ale UE, dacă interdicția intră în vigoare.
Scopul declarat al amendamentului este de a preveni confuzia consumatorilor, însă criticii consideră că măsura este mai degrabă un pas înapoi pentru sustenabilitate. „În patru decenii, niciun client nu ne-a spus că a cumpărat un produs Quorn crezând că este carne”, a declarat David Flochel, CEO al companiei Quorn Foods, lider mondial în produse pe bază de micoproteine.
Reprezentanții industriei plant-based avertizează că interdicția nu aduce beneficii reale, ci dimpotrivă, afectează dezvoltarea unui sector esențial pentru tranziția ecologică a Europei. „Este regretabil că energia politică se irosește pe o dezbatere depășită, când avem nevoie de soluții urgente pentru criza climatică și pentru reformarea sistemului alimentar”, a adăugat Flochel.
Reacții dure din partea companiilor din sectorul plant-based
Printre vocile critice se numără și Nicolas Schweitzer, CEO al brandului francez La Vie, care consideră că interdicția este un obstacol artificial impus de lobby-ul industriei tradiționale de carne. „Nimeni nu este indus în eroare de termenul ‘slănină pe bază de plante’. Această măsură nu protejează consumatorii, ci protejează interesele marilor producători de carne”, a spus el.
Nu toate companiile sunt însă afectate. Pentru unele, cum ar fi marca britanică THIS, decizia ar putea avea un impact limitat, cel puțin pe termen scurt. „Acest lucru nu ne afectează, pentru că nu mai respectăm regulile UE. Este, ironic, primul avantaj concret pe care îl vedem din Brexit”, a declarat cu umor Mark Cuddigan, CEO-ul companiei.
Obstacole juridice și scenarii posibile
În ciuda votului din Parlamentul European, interdicția este departe de a fi lege. Propunerea trebuie negociată în continuare între Parlament, Comisia Europeană și Consiliu. Avocata Katia Merten-Lentz, partener în cadrul firmei Food Law Science and Partners, susține că amendamentul are „șanse reduse de adoptare”, deoarece nu se aliniază cu tema principală a propunerii legislative — aceea de a consolida poziția fermierilor în lanțul alimentar.
„Etichetarea și denumirea produselor fac parte dintr-un alt cadru legislativ. Pentru a fi valid, un amendament trebuie să aibă o legătură directă cu propunerea inițială. În acest caz, legătura este foarte slabă”, explică Merten-Lentz.
Totuși, ea recunoaște că noul climat politic joacă un rol important. Spre deosebire de 2020, când o inițiativă similară a fost respinsă, presiunea fermierilor și tensiunile socio-economice din Europa ar putea înclina balanța în favoarea interdicției.
Factorul politic: fermierii, în centrul atenției
Creșterea protestelor fermierilor în Franța, Germania și alte state membre a determinat mulți eurodeputați să adopte o poziție mai favorabilă agriculturii tradiționale. „Această interdicție este un semnal politic — un gest de solidaritate cu crescătorii de animale, menit să arate că vocile lor contează în fața valului de produse alternative”, subliniază Merten-Lentz.
Pe fondul tensiunilor, mulți politicieni francezi au încercat să se alinieze sentimentului național pro-agricol, invocând „protejarea patrimoniului cultural al alimentației tradiționale”.
Ce urmează și ce înseamnă pentru consumatori
Dacă interdicția va fi adoptată, va fi aplicată uniform în toate statele membre ale UE, eliminând flexibilitatea actuală a fiecărei țări în privința etichetării. Regulile ar interzice nu doar termeni direcți precum „burger vegetal”, ci și expresii ironice sau explicite de tipul „Acesta nu este pui” — un nume folosit de marca britanică THIS.
„Chiar și atunci când se precizează clar că produsul nu conține carne, simpla utilizare a termenului ar putea fi considerată înșelătoare, deoarece nivelul de înțelegere al consumatorului mediu este limitat”, avertizează Merten-Lentz.
Pentru industria alimentară pe bază de plante, miza este uriașă. O interdicție de acest tip ar impune rebranding costisitor, confuzie pe piață și o frână majoră în creșterea vânzărilor.
