D.isputa din farfurie: Bruxelles-ul lovește în denumirile „cu greutate” din industria plant-based.
Uniunea Europeană pregătește o nouă reglementare care ar putea schimba definitiv felul în care sunt etichetate produse pe bază de plante. Comisia Europeană a propus interzicerea a 29 de termeni consacrați industriei cărnii — precum „vită”, „pui”, „slănină” sau „mușchiuleț” — atunci când aceștia sunt folosiți pentru a descrie produse fără origine animală. Inițiativa, care revine pe agenda politică la patru ani după ce o propunere similară a fost respinsă în Parlamentul European, reaprinde conflictul dintre industria cărnii, producătorii de alternative vegetale și consumatorii europeni.
Ce prevede noua listă neagră
Potrivit documentului publicat de Comisia Europeană, termenii vizați includ denumiri generice pentru tipuri de carne (precum „carne de vită”, „porc”, „rață” sau „miel”), dar și denumiri pentru părți anatomice specifice, precum „mușchiuleț”, „piept”, „cotlet”, „aripă”, „brisket” sau „T-bone”. Comisia susține că aceste denumiri au o încărcătură culturală și nutrițională care poate induce în eroare cumpărătorul atunci când sunt asociate cu produse vegetale.
În schimb, denumiri mai „liber interpretate” precum „burger”, „cârnat” sau „friptură” scapă, cel puțin pentru moment, de această interdicție. Acestea nu sunt incluse în propunere, deși au fost vizate anterior de europarlamentarul Céline Imart, care militează activ pentru protejarea industriei tradiționale a cărnii.
De această dată, UE se schimbă
Oficialii europeni susțin că noile reguli urmăresc să asigure transparența în piață și să permită consumatorilor să iau decizia să informeze. „Nu este vorba despre o limită de opțiuni alimentare, ci despre a proteja claritatea comunicării comerciale și a reduce riscul de confuzie”, afirmă Comisia.
Aceasta mai subliniază că, în percepția publică, anumite denumiri sunt asociate nu doar cu gustul, ci și cu valoarea nutrițională a unui produs. Astfel, utilizarea termenilor precum „slănină” sau „piept de pui” pentru produse vegetale ar putea crea așteptări greșite privind conținutul de proteine, grăsimi sau alte elemente esențiale.
Confuzie reală sau artificială? Studiile se contrazic
Unul dintre cele mai controversate puncte ale dezbaterii este dacă publicul este sau nu cu adevărat derutat de aceste denumiri. Unele studii arată că mulți consumatori știu foarte bine ce cumpără. De exemplu, un sondaj realizat în Germania în 2022 a constatat că majoritatea respondenților identifică produsele corecte vegetale, dacă acestea purtau nume tradiționale din carne.
Alte cercetări, însă, contrazic această viziune. Un studiu publicat în 2025 a găsit că, atunci când produsele vegetale poartă denumiri „puternice”, precum „nuggets de pui” sau „carne de vite vegetală”, consumatorii au mai multe dificultăți în clasificarea corectă. De asemenea, aceștia au nevoie de mai mult timp pentru a răspunde, ceea ce sugerează sau ezită în procesul decizional.
Autorii studiului susțin că nu doar denumirile, ci și ambalajul, designul etichetei și chiar locul în care produsele sunt așezate în supermarket influențează percepția consumatorilor.
Un conflict între tradiție și inovație
Dincolo de aspecte tehnice și juridice, în joc se află o confruntare între două viziuni alimentare. Industria cărnii, susținută de unele guverne și politicieni, că denumirile „cu carne” sunt parte a unui patrimoniu culinar european și trebuie protejate de uzul abuziv al concurenței plant-based.
Pe de altă parte, producătorii de alternative vegetale argumentează că aceste denumiri sunt esențiale pentru a ajuta consumatorii să înțeleagă la ce se poate aștepta de la produs. Un „burger vegetal” sau un „lapte de ovăz” sunt, în opinia lor, descrieri clare și utile pentru orientarea consumatorului într-o piață tot mai diversificată.
Nu este prima dată când UE intervine în această zonă. În 2017, Curtea Europeană de Justiție a interzis folosirea termenilor „lapte”, „iaurt” sau „unt” pentru produse vegetale. De asemenea, Franța și Italia au încercat la rândul lor să introducă interdicții naționale pentru denumirile cu conotație animală utilizate în sectorul vegan, dar au fost întâmpinate cu contestații juridice.
Ce urmează pentru etichetele din supermarketuri
Dacă propunerea Comisiei Europene va fi adoptată, producătorii de alimente vegetale vor fi obligate să-și modifice ambalajele și strategiile de marketing. Ar putea fi nevoiți să renunțe la denumiri familiare pentru consumatori și să adopte termeni generici sau neintuitivi, ceea ce ar putea afecta vânzările și percepția brandurilor.
Însă procesul de adoptare nu este nici rapid, nici simplu. Propunerea trebuie aprobată de Parlamentul European și de Consiliul Uniunii Europene. Este de așteptat ca în lunile următoare să aibă loc negocieri intense între susținătorii interdicției și vocile care apără libertatea de alegere și de exprimare comercială.
