facebook
Wednesday, November 30, 2022
MediuLipsesc alimentația și agricultura din dezbaterea politică de la...

Lipsesc alimentația și agricultura din dezbaterea politică de la COP26?

-

Alimentația și agricultura sunt esențiale pentru atingerea obiectivelor climatice. Au fost lăsate deoparte aceste domenii de pe ordinea de zi la COP26?

Când vine vorba de combaterea schimbărilor climatice, accentul tinde să fie pus pe dezvoltarea de soluții de energie curată. Într-adevăr, energia este de departe cel mai mare contributor la emisiile de gaze cu efect de seră (GES), reprezentând aproximativ 76% din total. Astfel că, pe bună dreptate, energia – alături de instrumentele financiare care susțin sistemele de producție actuale – au fost un punct focal al agendei COP26.

Dar există un consens tot mai mare că, pentru a îndeplini obiectivele Acordului de la Paris și pentru a limita încălzirea globală la 1,5°C, transformarea sistemului alimentar este, de asemenea, o prioritate.

Producția de alimente este un mare contributor global la emisiile de gaze cu efect de seră. Sistemul alimentar este legat de 35% din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră produse de om, potrivit unui studiu publicat luna trecută . Și nu doar modul în care facem mâncarea este problema. Trebuie schimbat și modul în care o consumăm. Dacă risipa alimentară ar fi o țară, de exemplu, ar fi al treilea cel mai mare producător de GES din lume, după SUA și China.

Producătorii de alimente sunt în prima linie a schimbărilor climatice. Vremea extremă, variațiile tiparelor de precipitații și schimbările de temperatură sunt resimțite de comunitățile agricole din întreaga lume, având un impact negativ asupra recoltelor și mijloacelor de trai.

În același timp, sunt din ce în ce mai multe dovezi că producția de alimente poate face parte din soluția climatică. Practicile agricole regenerative, de exemplu, au fost salutate ca un instrument important pentru captarea carbonului din pământ și refacerea solurilor degradate.

În urma primului Summit al ONU privind Sistemele Alimentare, care a avut loc cu doar o lună înainte de COP26, s-ar fi putut aștepta ca discuția despre transformarea sistemului alimentar să continue cu același interes, pe măsură ce liderii mondiali se întâlnesc pentru a discuta despre criza climatică de la Glasgow. În mare măsură, nu pare să fi fost cazul și de această dată.

Ruth Richardson, director executiv la Alianța Globală pentru Viitorul Alimentației, a îndemnat guvernele să pună transformarea sistemelor alimentare în centrul acțiunii climatice sau altfel vor risca să-și submineze propriile angajamente. „Încă nu vedem problema alimentară suficient de sus în topul problemelor ridicate pe agenda politică”, a sugerat ea.

Alianța strategică a organizațiilor filantropice a examinat planurile de contribuție la nivel național care sunt stabilite de o serie de țări pentru a-și planifica acțiunile climatice. Organizația a evaluat opt din cele 14 NDC-uri prezentate înainte de COP26 și nu a găsit niciunul „a lua în considerare pe deplin” emisiile asociate cu importurile de alimente, în special pe cele legate de defrișare. Doar Germania se angajează să promoveze producția și consumul de alimente sustenabile, iar Columbia și Kenya au propus „măsuri ambițioase” în jurul agroecologiei și agriculturii regenerative.

„Acțiuni în privința alimentelor care sunt esențiale pentru restabilirea sănătății planetare, reducerea radicală a emisiilor de carbon, protejarea naturii și a biodiversității și, de asemenea, pentru realizarea unor obiective precum emanciparea de gen, drepturile lucrătorilor și accesul la diete sănătoase și nutritive pentru toți. Orice angajamente negociate care nu au o abordare sistemică și globală a transformării sistemelor alimentare vor fi pur și simplu inadecvate, având în vedere potențialul vast de atenuare și adaptare pe care îl deține sectorul”, a argumentat Richardson.

Tranziția agriculturii pentru a valorifica potențialul de atenuare

Copa&Cogeca, organizația care reprezintă fermierii europeni, solicită, de asemenea, un efort politic mai concertat pentru a promova eforturile de atenuare în producția de alimente. Lobby-ul fermierilor a deplâns că „dorește să se fi pus un accent mai mare” pe agricultură și silvicultură, ca parte a negocierilor COP26.

„Ne angajăm să punem în aplicare Acordul de la Paris și obiectivele acestuia, altfel imposibil de realizat fără implicarea deplină a sectoarelor agricole și forestiere. Niciun alt sector din Europa nu va putea elimina în mod natural emisiile din atmosferă. Pentru a pune în valoare întregul potențial avem nevoie atât de politici consecvente, cât și de sprijin public general” , a comentat Christiane Lambert, președintele Copa.

Potrivit Copa&Cogeca, cea mai bună modalitate de a obține reduceri suplimentare ale emisiilor agricole, fără a pune presiunee asupra producției și securității alimentare, este stimularea practicilor de atenuare la nivel național, regional și global.

Subvențiile guvernamentale pentru agricultură sunt, de asemenea, o piesă importantă a puzzle-ului.

Un raport recent al ONU, lansat în comun de UNEP, PNUD și FAO , prezintă o imagine apocaliptică a efectului negativ pe care sistemele actuale de sprijin pentru agricultură îl au asupra sustenabilității sistemului alimentar. Acesta a concluzionat că sprijinul este părtinitor către „măsuri care sunt dăunătoare și nesustenabile pentru natură, climă, nutriție și sănătate”, dezavantajând în același timp femeile și alți mici fermieri din sector.

„Prin reutilizarea sprijinului pentru producătorii agricoli, guvernele pot optimiza resursele publice limitate pentru a sprijini sistemele alimentare în moduri care să le facă nu numai mai eficiente, ci și mai sustenabile pentru o viață sănătoasă și pentru natură și climă. Aceasta poate fi, de asemenea, o oportunitate de a obține o redresare economică puternică într-o lume post-COVID-19 pandemică” , au sugerat autorii raportului.

Zootehnia și dietele pe bază de plante

Raportul ONU a remarcat că 90% din plățile realizate de subvenții promovează activități „dăunătoare”. Carnea de vită și lactatele primesc cel mai înalt nivel de sprijin financiar, în timp ce denaturarea tarifelor de import și stimulentele de preț pentru anumite animale încurajează oamenii din țările mai bogate să mănânce mai multă carne, a sugerat acesta.

Carnea și produsele lactate, inclusiv culturile necesare pentru a hrăni animalele și pășunile pentru pășunat, contribuie cu 57% din emisiile legate de sistemul alimentar, sugerează cercetările de cartografiere a producerii carbonului. Creșterea alimentelor pe bază de plante pentru consumul uman contribuie cu 29%, restul de 14% fiind legat de produse care nu sunt utilizate ca alimente sau furaje, cum ar fi bumbacul și cauciucul.

Această amprentă înseamnă că producția animală s-a dovedit un fapt deosebit de controversat, atins marginal în cadrul discuțiilor de la COP26, unde susținătorii unei diete bazate în mai mare măsură pe plante au acuzat factorii de decizie politică că ignoră problema și protejează status quo-ul.

The Vegetarian Butcher, un brand pe bază de plante deținut de Unilever, a lansat o campanie pentru a evidenția ceea ce a descris drept „elefantul din magazinul de porțelanuri”, în încercarea de a aduce problema consumului de carne în atenția COP26.

„În timpul COP26, The Vegetarian Butcher îi îndeamnă pe liderii mondiali să recunoască elefantul din magazin: impactul consumului de carne asupra mediului. Se spune că întâlnirea COP26 este „ultima noastră speranță” de a limita încălzirea globală la 1,5°C, dar, în condițiile în care problema pare absentă de pe agenda COP26 și lipsă și din politica europeană, facem apel la factorii de decizie să integreze accelerarea tranziției către diete bazate pe plante în planurile naționale de acțiune. Impactul producției de asupra planetei este atât de mare (emisii de GES, utilizarea terenurilor și utilizarea apei), încât nu îl puteți ignora pur și simplu”, a declarat un purtător de cuvânt al mărcii pentru FoodNavigator.

Dar, deși există un acord larg că zootehnia trebuie să găsească soluții pentru problema impactului emisiilor de carbon, industria alimentară și comunitatea științifică nu sunt toate aliniate în jurul ideii că viitorul este vegan.

„Ideea că putem scoate carnea din dietele noastre reprezintă o înțelegere mult prea simplificată a naturii extrem de complexe a sistemului alimentar global”, a declarat Peer Ederer, director de programe și știință la Global Food&Agribusiness Network, pentru FoodNavigator, la recentul eveniment Climate Smart Food.

Brent Loken, Global Food Lead Scientist la WWF Global Science, consideră că există un loc pentru carne și lactate în dietele noastre – este doar o chestiune de a găsi echilibrul corect. Înainte de WWF, Loken a fost coautor al raportului EAT-Lancet care a subliniat principiile unei „diete planetare”.

„Trebuie să reechilibram consumul global de carne și lactate pentru a ajunge la un nivel pe care pământul îl poate tolera”, a spus el. „Cel mai recent raport IPCC a arătat clar că metanul este calul troian al sectorului alimentar, iar reducerea acestor emisii ne va oferi cu adevărat ceva timp pentru a putea decarboniza alte sectoare. Și asta ne duce direct către evaluarea efectelor consumului de carne roșie. ”

Angajamentul pentru reducerea emisiilor de metan este o oportunitate ratată?

Reducerea emisiilor de metan a fost unul dintre angajamentele principale ale reuniunilor la nivel înalt din acest an. Într-o mișcare condusă de SUA și UE, peste 90 de țări au declarat că vor reduce emisiile de metan cu 30% până în 2030.

Metanul este una dintre cele mai puternice GES, cu un impact mai semnificativ pe termen scurt, comnparativ cu carbonul asupra situației globale. Este emis de sectorul extracției de petrol și gaze naturale, precum și de depozitele de gunoi și de zootehnie.

Cu toate acestea, din nou s-ar părea că reforma industriei alimentare a fost lăsată în afara agendei. Potrivit FAIRR Initiative – o rețea de investitori cu active de 45 de trilioane de dolari care se concentrează pe riscurile GES în sectorul alimentar global – angajamentul oficialilor de la COP26 se concentrează pe oportunitatea de reducere a GES în sectorul energetic în detrimentul criticării impactului industriei alimentare.

„Va exista îngrijorare pe piețe că o mare parte a acestor reduceri par să fie puse doar pe seama sectorului energetic, mai degrabă decât să se propună planuri specifice de abordare a emisiilor de metan dinzootehnie – care este al doilea cel mai mare contributor la gazele cu efect de seră produse de om după emisiile asociate utilizării combustibililor fosili”, a spus directorul de politici FAIRR, Helena Wright.

„Investitorii care reprezintă active de peste 6,4 trilioane USD au cerut națiunilor să se angajeze la obiective specifice de reducere a emisiilor agricole în cadrul Contribuțiilor lor determinate la nivel național (NDC). Deși angajamentul de astăzi este binevenit, avem totuși nevoie de o foaie de parcurs clară pentru sectorul agriculturii și utilizării terenurilor dacă vrem să menținem creșterea temperaturii globale sub 1,5 grade Celsius.“

Oprirea defrișărilor

Dacă a existat puțină voință politică de a aborda impactul zootehniei sau de a sprijini o trecere către diete bazate pe plante, defrișarea ar părea a fi un subiect despre care este mai ușor de găsit un consens.

La COP26 World Leaders Summit Action on Forests and Land Use, peste 100 de lideri, reprezentând țări de dețin peste 86% din pădurile lumii, s-au angajat să lucreze împreună pentru a opri și inversa fenomenul de pierdere a pădurilor și de degradare a terenurilor până în 2030.

Comerțul cu mărfuri agricole și impactul pe care sectorul alimentar îl are asupra defrișărilor au fost abordate direct atunci când 28 de guverne, reprezentând 75% din comerțul global cu mărfuri cheie care pot amenința pădurile, au semnat o nouă Declarație privind comerțul vizând pădurile, agricultura și mărfurile (FACT). Această declarație face parte dintr-o foaie de parcurs de acțiuni menite să asigure un comerț durabil și să reducă presiunea asupra pădurilor, inclusiv sprijinul pentru micii fermieri și îmbunătățirea transparenței lanțurilor de aprovizionare.

Industria alimentară a promis de asemenea că va acționa. Zece dintre cele mai mari companii de comerț cu produse agricole din lume au declarat că vor publica până anul viitor o foaie de parcurs cu privire la modul în care își vor alinia lanțurile de aprovizionare la ținta de a menține încălzirea climei la sub 1,5 grade Celsius, până în 2030.

Companiile, inclusiv Cargill, ADM, Olam International, JBS, Wilmar și Amaggi, și-au detaliat angajamentul față de acțiunea îmbunătățirii lanțului de aprovizionare înainte de COP27, declarând că vor oferi o transparență sporită cu privire la emisiile lor și la impactul asupra climei al lanțurilor lor indirecte de aprovizionare.

Cu toate acestea, reprezentanții societății civile au subliniat că ambițiile anterioare de a pune capăt defrișărilor nu s-au concretizat în schimbări concrete pe teren.

În special, Declarația ONU de la New York privind pădurile prevedea angajamente de a elimina defrișarea până în 2020, un termen limită care a venit și a trecut.

„Dacă liderii mondiali sunt serioși în angajamentul de a opri distrugerea pădurilor, atunci trebuie să susțină anunțurile de astăzi cu angajamentul de a introduce o legislație națională puternică și obligatorie, care să facă ilegală pentru companii și instituțiile financiare să susțină defrișările”, a comentat Jo Blackman, șeful al departamentului de politici forestiere și Advocacy la Global Witness.

„Angajamente anterioare ale guvernelor, companiilor și băncilor au eșuat în a opri defrișările și rămâne de văzut dacă și noile promisiuni de astăzi vor fi onorate sau nu.“

DIN ACTUALITATE

Știrile ultimelor zile

Meda participă la Gustul Ales, ediția a 7-a cu patru dintre produsele sale

Compania Meda Prod 89 S.A. a înscris în competiția celor mai bune produse alimentare românești "Ora de bun gust" -...

Cerințe noi privind lipidele și magneziul pentru înlocuitorii unei diete totale pentru controlul greutății

A fost adoptat REGULAMENTUL DELEGAT (UE) 2022/2182 AL COMISIEI din 30 august 2022, de modificare a Regulamentului delegat (UE)...

Gust, textura, sănătate pentru consumator, dar și costuri mai mici pentru producător. Cum le putem avea pe toate?

Oamenii doresc ca produsele lor de panificație și patiserie să aibă un gust și o textură grozave, fiind în...

Studiu MKOR: Consumatorul Etic din România în 2022 vs. 2021

Pentru a reliefa relația dintre modul în care consumatorul etic ia decizii în actul de cumpărare și informațiile care...

Avertisment ANSVSA: Botulismul – o boală extrem de rară – a făcut deja două victime în Olt

Autoritățile sanitare avertizează consumatorii asupra modului în care prepară conservele, dar și cum sunt păstrate alimentele în gospodărie, în...

Ce opțiuni au cramele pentru a-și diversifica portofoliul? Vermut, cocktail-uri și brandy cu distilat din vin

Producția de vin din România a atins anul trecut o valoare de 4.451,1 mii de hl, nivel în creștere...

ANSVSA: Controale în comerțul cu produse lactate și bulion

În cinci cazuri, la produsele lactate s-a constatat substituirea laptelui de capră cu lapte de vacă sau adaos de...

Ambalaj comestibil setat pentru a rezolva dintr-un foc problema deșeurilor alimentare și a plasticului

Bio2Coat din Spania speră să rezolve problema dublă a deșeurilor alimentare și a celor de plastic care provin de...

Știrile ultimelor 7 zile

Cerințe noi privind lipidele și magneziul pentru înlocuitorii unei diete totale pentru controlul greutății

A fost adoptat REGULAMENTUL DELEGAT (UE) 2022/2182 AL COMISIEI...

Studiu MKOR: Consumatorul Etic din România în 2022 vs. 2021

Pentru a reliefa relația dintre modul în care consumatorul...

Avertisment ANSVSA: Botulismul – o boală extrem de rară – a făcut deja două victime în Olt

Autoritățile sanitare avertizează consumatorii asupra modului în care prepară...

Ce opțiuni au cramele pentru a-și diversifica portofoliul? Vermut, cocktail-uri și brandy cu distilat din vin

Producția de vin din România a atins anul trecut o valoare de 4.451,1 mii de hl, nivel în creștere...

ANSVSA: Controale în comerțul cu produse lactate și bulion

În cinci cazuri, la produsele lactate s-a constatat substituirea laptelui de capră cu lapte de vacă sau adaos de...

Ambalaj comestibil setat pentru a rezolva dintr-un foc problema deșeurilor alimentare și a plasticului

Bio2Coat din Spania speră să rezolve problema dublă a deșeurilor alimentare și a celor de plastic care provin de...

Secretul Bunicii s-a înscris la Gustul Ales 2022 cu „Șprițați – digestivi cu merișoare”

Produsul „Șprițați - digestivi cu merișoare” comercializat de firma Tual Fast Chance sub marca Secretul Bunicii - Bunătăți ca odinioară...

Toneli s-a înscris în Concursul „Ora de Bun Gust 2022” cu Ovital Omega 3

Peste🔔40 de produse înscrise deja în concursul „Ora de Bun Gust”- Gustul Ales 2022, competiția celor mai gustoase produse...

Teste de compostabilitate certificate de DIN CERTCO și TÜV AUSTRIA – WESSLING GreenLab

WESSLING GreenLab este primul laborator al grupului international WESSLING care a obținut certificarea DIN CERTCO pentru testarea compostabilității în...

Energie verde -din paie- ignorată. România este singura țară din lume care are tehnologia pentru ea

Inventatorul Horneț: „Anual, se pot produce peste 300 de milioane de megawați din biomasă”. Acesta își exprimă speranța că...

Metode de reducere a costurilor folosind tehnologii de măsurare portabile și staționare

Echipamentele Testo combinate cu un software specific vă pot oferi informații relevante despre procesele proprii, precum și pentru realizarea...

Inovație SIAL Paris 2022- Tartinabile realizate din alge albastre-verzi

Motivul pentru care spirulina uscată este cel mai comun format este că în formă proaspătă ea este dificil de...

Premixurile potrivite pentru o dietă sănătoasă

Una din cinci persoane va dezvolta o afecțiune cardiacă gravă în timpul vieții. Aflați despre ingredientele cu potențialul de...

Alte știri din aceeași categorieNEWS
RO.aliment vă recomandă