În contextul tendinței tot mai accentuate către o alimentație sănătoasă, studiile recente evidențiază rolul crucial pe care microbiomul intestinal îl are în menținerea sănătății generale.
Un nou raport, publicat în Nature Microbiology, analizează diferențele dintre microbiomii veganilor, vegetarienilor și omnivorilor, oferind perspective importante despre legătura dintre dietă și sănătatea intestinului.
Sănătatea intestinală: cheia unei stări generale bune
De-a lungul ultimelor decenii, cercetările au arătat că sănătatea intestinală influențează nu doar digestia, ci și greutatea corporală, sănătatea mintală și chiar riscul de a dezvolta tulburări neurologice de dezvoltare precum autismul. În acest context, dieta devine un factor esențial, având un impact semnificativ asupra compoziției microbiomului intestinal.
Microbiomul este format din trilioane de microorganisme care trăiesc în intestin și joacă un rol vital în procesul digestiv, în protejarea organismului împotriva agenților patogeni și în producerea unor compuși benefici pentru sănătate. Alegerea alimentelor influențează tipurile de bacterii care domină microbiomul, iar diferențele dintre dietele bazate pe plante și cele bogate în carne sunt notabile.
Dietele bazate pe plante vs. dieta omnivoră
Dietele vegane și vegetariene sunt bogate în fibre, ceea ce favorizează creșterea bacteriilor benefice care produc acizi grași cu lanț scurt, precum butiratul. Acest compus are proprietăți antiinflamatorii și contribuie la menținerea unei bariere intestinale sănătoase.
Pe de altă parte, o dietă omnivoră, mai ales una bogată în proteine animale, poate crește fermentația proteinelor în intestin, un proces care produce compuși asociați cu inflamații și un risc crescut de boli cardiovasculare. Studiul publicat în Nature Microbiology a arătat că microbii prezenți în microbiomul omnivorilor sunt adesea legați de digestia proteinelor și, în unele cazuri, de afecțiuni inflamatorii intestinale.
Ce arată cercetările recente
Studiul, care a inclus peste 21.500 de participanți, a utilizat secvențierea metagenomică pentru a analiza mostre de scaun colectate de la vegani, vegetarieni și omnivori. Rezultatele au arătat diferențe semnificative în compoziția microbiomului:
- Microbiomii veganilor erau dominați de bacterii specializate în degradarea fibrelor din plante.
- Vegetarienii prezentau o abundență mai mare de Streptococcus thermophilus, o bacterie asociată consumului de lactate.
- Omnivorii aveau o diversitate microbiană mai mare, ceea ce poate oferi anumite avantaje nutriționale, cum ar fi capacitatea de a recicla vitamina B12.
Diferențele dintre microbiomii vegetarienilor și veganilor s-au concentrat în principal asupra consumului de lactate. Microbii specifici alimentelor lactate au fost mai frecvenți în microbiomul vegetarienilor, reflectând influența directă a alimentelor asupra compoziției bacteriene.
Beneficii și riscuri pentru sănătate
Microbiomul veganilor este asociat cu o sănătate cardiometabolică mai bună comparativ cu cel al omnivorilor. Cu toate acestea, dieta omnivoră oferă beneficii proprii, precum prezența unor enzime necesare pentru salvarea anumitor nutrienți esențiali. În general, includerea mai multor fructe și legume în alimentație, indiferent de tipul de dietă, aduce beneficii pentru sănătatea intestinală.
De asemenea, cercetătorii au remarcat că bacteriile din microbiom pot proveni direct din alimentele consumate. De exemplu, bacteriile specifice plantelor și solului sunt mai frecvente la vegani, în timp ce omnivorii au un microbiom mai divers datorită expunerii la un spectru alimentar mai larg.
Alegerea unui regim alimentar echilibrat, bogat în fibre, fructe și legume, poate optimiza microbiomul și susține o stare bună de sănătate, indiferent dacă dieta este omnivoră, vegetariană sau vegană. În plus, o diversitate mare de alimente poate ajuta la menținerea unui microbiom divers și rezilient, capabil să protejeze organismul împotriva bolilor.
Sursa: Nature Microbiology, „Semnăturile microbiomului intestinal ale dietelor vegane, vegetariene și omnivore și rezultate de sănătate asociate la 21.561 de persoane”, Publicat pe: 6 ianuarie 2025, DOI: 10.1038/s41564-024-01870-z, Autori: G Fackelmann, P. Carlino et al.
