Guvernul italian a anunțat recent că va interzice producția de carne cultivată, restricționând în același timp utilizarea pe etichete a mențiuniunilor legate de carne, pentru alternativele de carne pe bază de plante. Decizia a atras critici semnificative din unele părți, dar din perspectiva Italiei, decizia este motivată de dorința de a proteja tradițiile culinare proprii, precum și părțile interesate cheie, cum ar fi fermierii.
Când luna trecută a fost anunțată interzicerea producției de carne cultivată de către guvernul italian, măsură ce era în curs de pregătire de ceva vreme, au existat critici puternice din mai multe părți. De exemplu, Francesca Gallelli, consultant pentru afaceri publice la Good Food Institute (GFI) Europe, a spus că țara mediteraneeană va rata oportunitățile de a dezvolta producția durabilă de carne și va înăbuși inovația pentru startup-urile italiene.
Cu toate acestea, pentru guvernul italian, există o serie de motive convingătoare pentru care este necesară o astfel de interdicție.
Protecția calității
Unul dintre motivele cheie ale aplicării interdicției, potrivit Aurora Russi, șefa departamentului de presă și cultură la Ambasada Italiei la Londra, este protejarea calității mâncărurilor din Italia.
Obiectivul declarat al interdicției, ne-a spus ea, este de a „proteja hrana noastră, sistemul nostru alimentar și de a păstra relația puternică și istorică dintre hrană, pământ și munca umană. Mai mult, scopul este de a asigura calitatea pe care o exprimă Italia și care reprezintă securitatea alimentară pentru întreaga planetă.”
Calitatea mâncărurilor italiene, a sugerat Russi, este amenințată de carnea cultivată. „Într-adevăr, alimentele sintetice, cultivate cu metode care sunt departe de tradițiile noastre, nu garantează acest principiu. Dacă mâncarea ar deveni standardizată, elementul de calitate s-ar diminua. Noțiunea că securitatea alimentară poate fi asigurată prin acest mecanism înseamnă renunțarea la conceptul de calitate așa cum este înțeles în Italia.”
Decizia pune în centrul atenției calitatea cărnii. În timp ce Russi a recunoscut că „valorile nutriționale ale așa-numitei cărni sintetice reproduc în prezent caracteristicile cărnii în mod destul de apropiat”, ea a subliniat că „această abordare pune accentul pe standardizarea calității, în timp ce Italia se mândrește cu o moștenire gastronomică enormă formată dintr-un număr masiv de Indicații Geografice Protejate, cunoscute pentru calitatea lor înaltă legată de teritoriul de origine și de tehnicile tradiționale de producție.”
Protecția consumatorilor
Pe lângă interzicerea producției de carne cultivată, proiectul de lege restricționează și utilizarea denumirilor ce au legătură cu carnea pentru analogii lor pe bază de plante, împiedicând producătorii să folosească denumiri legate de carne pentru versiunile fără carne ale clasicelor preparate din carne. În timp ce Gallelli de la GFI a sugerat că o astfel de etichete ajută consumatorii, potrivit lui Russi, este cazul opus.
„Măsura interzicerii denumirilor legate de carne pentru alternativele pe bază de plante are scopul de a preveni utilizarea terminologiilor necorespunzătoare, tocmai pentru a evita confuzia consumatorilor ”, ne-a spus ea.
Protecția fermierilor
Pe lângă consumatori, proiectul de lege, potrivit lui Russi, urmărește să protejeze alte părți interesate cheie, cum ar fi fermierii italieni.
„ Asemenea metode de producție riscă să șteargă sistemul nostru alimentar tradițional, propunând un model de producție care nu se aliniază cu ceea ce știm și ceea ce ne-a făcut puternici și competitivi în acest sector. Se pune sub semnul întrebării „ chiar și grija pentru mediu ”, ne-a spus ea, „care îi caracterizează pe fermierii și crescătorii noștri. Relația dintre hrană, pământ și umanitate este o legătură veche de milenii care nu poate fi reprodusă într-un laborator .”
În cele din urmă, Russi a subliniat importanța cercetării. Proiectul de lege, a sugerat ea, nu înăbușă inovația.
„Este important de reținut că Italia intenționează să interzică producția, nu cercetarea, iar aceste două fenomene nu sunt legate direct ”, ne-a spus ea. „Acest proiect de lege nu respinge inovația, ci își propune să o conecteze cu valorile la care țara nu vrea să le renunțe .”
Această inovație ar trebui folosită pentru a proteja agricultura, nu pentru a o diminua, ni s-a spus.
„Producția agricolă protejează zonele rurale, jucând un rol crucial în protejarea teritoriilor care altfel ar putea fi abandonate. Cercetarea și inovarea ar trebui să urmărească reducerea emisiilor în agricultura tradițională, mai degrabă decât eliminarea acestora prin mutarea producției agricole către un laborator.”
