Crește îngrijorarea consumatorilor față de alimentele ultraprocesate.
În Europa, preocupările consumatorilor privind impactul alimentelor ultraprocesate (UPF) asupra sănătății și mediului sunt în continuă creștere. Un studiu recent realizat în 14 țări europene a stabilit că doar 35% dintre consumatorii au încredere în siguranța alimentelor ultraprocesate, conform reglementărilor actuale. În același timp, 65% dintre participanți au declarat că ar dori reglementări suplimentare pentru aceste produse.
În ciuda acestor presiuni, think-tank-ul Nesta avertizează că argumentele pentru introducerea unor reglementări mai stricte sunt considerate „slabe” și puțin susceptibile să determine modificări legislative importante în viitorul apropiat.
Argumentele think-tank-ului Nesta privind reglementările UPF
Dr. John Barber, director adjunct al departamentului pentru o viață sănătoasă la Nesta, a subliniat pentru mulți consumatori, conceptul de aliment ultraprocesat a devenit un criteriu important în evaluarea sănătății produselor cumpărate. Totuși, el atrage atenția că reglementările actuale, axate pe alimente bogate în grăsimi, sare și zahăr (HFSS), acoperă deja sau mare parte dintre produsele ultraprocesate.
O analiză realizată de Nesta asupra a 3,3 milioane de tranzacții dintr-un lanț de supermarketuri din Regatul Unit a relevat că 64% din caloriile provenite din alimente ultraprocesate sunt deja vizate de reglementările HFSS. Când alimentele de bază, precum pâinea și iaurtul, sunt excluse, procentul crește la 78%.
În cazul băuturilor, doar 21% dintre băuturile UPF sunt clasificate ca HFSS, numai 56% din caloriile provenite din consumul de băuturi ultraprocesate.
Situația în Europa: diferențe semnificative între state
Consumul de alimente ultraprocesate diferă semnificativ între țările europene. În timp ce media europeană este de 27% din consumul zilnic de energie, nivelurile variază de la 14% în Italia și România, până la 44% în Regatul Unit și Suedia, conform datelor EUROHealthNet.
În Uniunea Europeană, reglementările existente se axează în principal pe etichetarea frontală a ambalajelor și a mențiunilor privind sănătatea, mai degrabă decât restricțiile categoriilor UPF în ansamblu.
Deficiențele clasificării NOVA și inițiativele alternative
Majoritatea studiilor despre alimentele ultraprocesate se bazează pe clasificarea NOVA, care a fost foarte puternic critică pentru lipsa de precizie. Clasificarea NOVA definește UPF-urile ca „formulări de ingrediente industriale supuse unor procese sofisticate”, dar nu reușește să diferențieze între produsele dăunătoare și cele neutre sau chiar beneficii pentru sănătate.
În acest context, industria alimentară a dezvoltat sisteme alternative de clasificare. De exemplu, compania de sănătate Zoe a introdus recent o nouă scară a riscurilor alimentare, menită să evidențieze că nu toate alimentele ultraprocesate sunt în mod necesar sănătății.
Dr. Barber susține că politicile publice ar trebui să se bazeze pe definiții deja validate și să evite introducerea unor noi clasificări insuficiente fundamentale științifice.
Impactul asupra consumatorilor și recomandările pentru autorități
Nesta avertizează că o reglementare suplimentară a alimentelor ultraprocesate, bazată pe clasificări controversate precum NOVA, ar putea crea confuzie suplimentară în rândul consumatorilor. În prezent, mulți dintre aceștia întâmpină deja dificultăți în evaluarea corectă a sănătății produselor alimentare, în cazul produselor cu conținut caloric ridicat.
În loc de noi reglementări, think-tank-ul recomandă să se concentreze pe măsurile deja existente, cum ar fi restricțiile privind publicitatea produselor nesănătoase.
De asemenea, se sugerează impunerea unor obiective comercianților cu amănuntul pentru a crea „coșul sănătos mediu de alimente vândute”.
