Guvernele statelor membre UE pregătesc noi reguli pentru alimentele ultra-procesate, iar producătorii se confruntă cu o schimbare majoră de paradigmă.
Dezbaterea privind alimentele ultra-procesate (UPF – Ultra-Processed Foods) nu mai este doar un subiect rezervat cercetătorilor și nutriționiștilor. Tot mai multe guverne, autorități de reglementare și organizații internaționale pregătesc politici care ar putea modifica fundamental modul în care aceste produse sunt evaluate, etichetate și comercializate.
După ani în care industria alimentară și-a concentrat eforturile asupra reducerii zahărului, sării și grăsimilor sau asupra eliminării coloranților artificiali, accentul începe să se mute spre un alt criteriu: gradul de procesare al alimentelor. Specialiștii avertizează că următorii ani ar putea aduce cea mai amplă schimbare de reglementare din ultimele decenii, cu efecte asupra producătorilor, comercianților și consumatorilor.
Procesarea alimentelor intră în centrul atenției autorităților
Până în prezent, majoritatea legislației alimentare s-a concentrat asupra compoziției produselor. Autoritățile au urmărit reducerea conținutului de zahăr, sare și grăsimi saturate sau eliminarea unor aditivi considerați problematici. Acum însă, mai multe instituții analizează dacă și procesul tehnologic prin care este realizat un aliment ar trebui să devină un criteriu de reglementare.
Schimbarea vine pe fondul unui număr tot mai mare de studii care asociază dietele bogate în alimente ultra-procesate cu un risc crescut de boli cronice. Deși legătura de cauzalitate continuă să fie dezbătută în comunitatea științifică, presiunea pentru măsuri concrete este în creștere. Tot mai multe voci solicită limitarea consumului de astfel de produse prin politici publice, etichetare mai clară și reguli mai stricte privind promovarea acestora.
SUA pregătește o definiție oficială a alimentelor ultra-procesate
Una dintre cele mai urmărite inițiative este cea derulată în Statele Unite, unde Administrația pentru Alimente și Medicamente (FDA), împreună cu Departamentul Agriculturii (USDA), lucrează la elaborarea primei definiții federale pentru alimentele ultra-procesate. Această definiție este considerată esențială deoarece ar putea deveni baza viitoarelor politici publice. Odată stabilită o definiție oficială, autoritățile vor putea construi mai ușor noi reglementări privind:
- mesele servite în școli;
- etichetarea produselor;
- publicitatea destinată copiilor;
- achizițiile publice;
- recomandările alimentare naționale;
- eventuale măsuri fiscale sau litigii.
Specialiștii din industrie consideră că această definiție va influența nu doar piața americană, ci și alte state care urmăresc evoluția legislației din SUA.
California deschide drumul
Înaintea autorităților federale, statul California a făcut deja primul pas. Noua legislație adoptată stabilește cadrul pentru definirea legală a alimentelor ultra-procesate destinate programelor de alimentație școlară. Calendarul este unul etapizat. Definițiile oficiale trebuie elaborate până în 2028, urmând ca eliminarea treptată a produselor vizate să înceapă din 2029 și să fie implementată complet până în 2035.
Interesant este faptul că legislația californiană nu preia integral clasificarea NOVA, utilizată frecvent în cercetare, ci introduce propriile criterii juridice, bazate atât pe prezența anumitor aditivi, cât și pe caracteristicile nutriționale ale produselor. Experții consideră că alte state americane ar putea adopta modele similare.
Organizația Mondială a Sănătății și Europa urmăresc aceeași direcție
Subiectul este prezent și pe agenda internațională. Brazilia solicită Organizației Mondiale a Sănătății adoptarea unor recomandări mai ferme privind marketingul alimentelor ultra-procesate către copii, alimentația din școli și ghidurile nutriționale.
În paralel, Comisia Europeană a anunțat realizarea unui studiu dedicat alimentelor ultra-procesate, în cadrul inițiativei Safe Hearts. Deși Uniunea Europeană nu pregătește, deocamdată, o legislație specifică pentru aceste produse, organizațiile din domeniul sănătății publice solicită măsuri mai stricte privind etichetarea și promovarea alimentelor destinate copiilor.
Există și opinii critice față de această abordare
Nu toți specialiștii sunt convinși că gradul de procesare reprezintă cel mai bun indicator al calității unui aliment. Unii cercetători avertizează că produse foarte diferite din punct de vedere nutrițional pot ajunge în aceeași categorie doar pentru că folosesc tehnologii similare de procesare. Aceștia susțin că alimentele ar trebui evaluate în primul rând după aportul lor nutrițional, rolul în dietă și calitatea ingredientelor, nu exclusiv după clasificarea lor ca ultra-procesate.
Există temeri că o reglementare bazată doar pe procesare ar putea descuraja inovația alimentară, inclusiv dezvoltarea unor produse mai sănătoase, cu termen de valabilitate mai mare și siguranță microbiologică superioară.
Reformularea produselor nu mai este suficientă
Pentru producătorii de alimente, schimbarea de perspectivă reprezintă o provocare majoră. În ultimii zece ani, companiile au investit miliarde în reformularea produselor:
- reducerea zahărului;
- diminuarea conținutului de sare;
- eliminarea coloranților sintetici;
- introducerea cerealelor integrale;
- creșterea conținutului de fibre;
- dezvoltarea alimentelor bogate în proteine.
Toate aceste investiții au urmărit îmbunătățirea profilului nutrițional. Însă un produs care conține mai puțin zahăr sau mai multe fibre poate continua să fie încadrat drept aliment ultra-procesat dacă modul său de fabricație respectă viitoarele criterii de clasificare. Astfel, industria riscă să funcționeze simultan după două sisteme diferite: unul bazat pe nutrienți și altul bazat pe nivelul de procesare.
Litigiile împotriva marilor producători se înmulțesc
În paralel cu schimbările legislative, apar și acțiuni în instanță. Unul dintre cele mai urmărite procese este cel intentat de orașul și comitatul San Francisco împotriva unor mari companii alimentare internaționale.
Autoritățile locale susțin că producătorii au promovat intens alimente ultra-procesate, în ciuda dovezilor privind asocierea consumului excesiv cu bolile cronice, ceea ce ar fi generat costuri suplimentare pentru sistemul public de sănătate. Dosarul se află încă într-o fază incipientă, însă specialiștii în drept consideră că ar putea crea precedente importante pentru întreaga industrie.
Următoarele luni pot redefini piața alimentară
Analiștii apreciază că perioada următoare va fi decisivă pentru evoluția reglementărilor privind alimentele ultra-procesate. Printre cele mai importante momente urmărite de industrie se numără publicarea definiției federale pregătite de FDA, extinderea legislației în mai multe state americane, rezultatele studiului comandat de Comisia Europeană și eventualele recomandări noi ale Organizației Mondiale a Sănătății. Chiar dacă nu se discută despre interzicerea alimentelor ultra-procesate, direcția este clară: autoritățile analizează tot mai atent nu doar ingredientele unui produs, ci și modul în care acesta este fabricat.
Pentru producători, adaptarea la acest nou context ar putea deveni la fel de importantă precum reformularea rețetelor din ultimul deceniu, iar strategiile de dezvoltare a produselor vor trebui să țină cont atât de valoarea nutrițională, cât și de procesul tehnologic prin care alimentele ajung pe rafturile magazinelor.
