Consumul crescut de alimente ultraprocesate este legat de emisiile mai mari de gaze cu efect de seră arată un nou studiu care prezintă evoluția a 30 de ani de schimbări ale dietei.
Alimentele ultraprocesate includ produse din carne reconstituită, cum ar fi cârnații, mâncărurile gata de consum, margarinele, produsele de cofetărie, băuturile răcoritoare, cerealele cu zahăr, produsele de patiserie, gustările ambalate și alte alimente și băuturi care conțin aditivi artificiali, cum ar fi îndulcitorii și aromele.
Consumul ridicat al acestor tipuri de alimente a fost mult timp legat de efectele negative asupra sănătății și a unui risc mai mare de obezitate, boli cardiovasculare, diabet, hipertensiune arterială, colesterol ridicat și unele tipuri de cancer. Dar anterior s-a înțeles foarte puțin impactul pe care o dietă bogată în alimente ultraprocesate îl are asupra sănătății planetei.
Un nou studiu, publicat recent in revista The Lancet Planetary Health, a arătat că alimentele ultra-procesate au un impact sporit asupra mediului.
„Acest studiu arată pentru prima dată cum creșterea consumului de alimente ultraprocesate a condus la mai multe emisii de gaze cu efect de seră și a folosit mai multă apă și sol, chiar și în țările în curs de dezvoltare precum Brazilia”, a spus dr. Ximena Schmidt, co-autor și cercetător la Centrul pentru Utilizarea Durabilă a Energiei, de la Universitatea Brunel din Londra.
Alimentele ultraprocesate „cel mai mare contributor” la impactul asupra mediului
Echipa internațională de cercetători care a realizat studiul, analizând modelele alimentare din Brazilia, susține că alimentele ultraprocesate au fost „cel mai mare contributor” la înrăutățirea impactului producției de alimente asupra emisiilor de gaze cu efect de seră ale țării, asupra amprentei consumului de apă al națiunii și al amprentei ecologice, legate, spre exemplu de defrișări.
Studiul a folosit date reprezentative la nivel național pe o perioadă de 30 de ani pentru a demonstra modul în care schimbările în dieta unei națiuni pot afecta contribuția acesteia la schimbările climatice.
Cercetătorii de la Universitatea din São Paulo, Universitatea City din Londra, Universitatea din Manchester, Universitatea Brunel din Londra și Universitatea din Sheffield au folosit date de sondaj privind bugetul gospodăriilor luate de la gospodăriile urbane braziliene între 1987 și 2018.
Ei au calculat impactul asupra mediului al produselor alimentare achiziționate la 1.000 de calorii consumate pentru cele patru grupe de alimente subliniate de sistemul NOVA utilizat pe scară largă: alimente neprocesate/minim procesate; ingrediente culinare procesate; hrană procesată; și alimente ultraprocesate.
Studiul a constatat că, în timp ce proporția de alimente neprocesate și ingrediente culinare procesate din dieta gospodăriilor a scăzut, cantitatea de alimente procesate și ultraprocesate consumate a crescut. A constatat că impactul în creștere al alimentelor ultraprocesate asupra mediului a fost determinat de o creștere a consumului de carne ultraprocesată, care cel puțin și-a dublat contribuția la impactul zilnic asupra mediului per individ, ajungând la aproximativ 20% din totalul amprentelor legate de dietă în urma unei evoluții de 30 de ani (calculate într-u interval de timp de un an).
La 1.000 de calorii consumate, aceste modificări ale dietei au fost asociate cu o contribuție crescută cu 21% la emisiile de gaze cu efect de seră, o contribuție sporită cu 22% la amprenta de apă a națiunii și o contribuție sporită cu 17% la amprenta sa ecologică.
Dr. Schmidt a spus că descoperirile subliniază impactul pe care alegerile noastre alimentare îl au asupra mediului. „Trebuie să ajutăm oamenii să-și schimbe dieta pentru a proteja mediul și pentru a trăi o viață sănătoasă. Trebuie să recunoaștem că în cele din urmă impactul asupra mediului și asupra sănătății trebuie să fie abordate împreună.“
Dezvoltarea economică legată de creșterea dietelor ultraprocesate
Autorii studiului au sugerat că tranziția nutrițională către diete care conțin o cantitate mai mare de alimente ultraprocesate în ultimii 30 de ani în Brazilia este o schimbare care reflectă schimbările dietetice și din Marea Britanie, de exemplu.
Experții susțin că Marea Britanie a trecut printr-o tranziție alimentară similară în ultimii 100 de ani. Pe măsură ce economiile emergente continuă să crească, la fel vor crește tendințele consumului de alimente ultraprocesate, a prezis echipa de cercetători.
În cele din urmă, acest lucru le-ar putea afecta negativ capacitatea de a-și îndeplini obiectivele privind schimbările climatice.
„Pentru sănătatea și sustenablitatea vis-a-vis de mediu, alimentele ultraprocesate sunt deja o problemă masivă și în creștere. Acest studiu arată că Brazilia se confruntă cu o tranziție similară în dieta lor față de ceea ce s-a întâmplat în Marea Britanie. Atâta doar că acest lucru se realizează într-un interval de timp mai scurt și cu efecte similare , dar de mai mare amploare asupra mediului”, a menționat coautorul studiului, Dr. Christian Reynolds, lector principal la Centrul pentru Politici Alimentare, Universitatea City din Londra.
Dr. Reynolds consideră că o intervenție politică este necesară pentru a limita consecințele negative pe care le va avea consumul de alimente ultraprocesate asupra sănătății planetei și a oamenilor.
„Descoperirile noastre sugerează că bolile legate de dietă și schimbările climatice au în comun un factor de bază și, prin urmare, ar trebui abordate simultan. Ar trebui luate în considerare acțiunile și politicile multicomponente care vizează mai multe domenii. De exemplu, intervenții fiscale, cum ar fi taxe sau subvenții, reglementări privind publicitatea și îmbunătățirea etichetării alimentelor și a meniurilor cu adăugarea etichetării legate de impactul asupra mediului”, a sugerat expertul în politici alimentare.
Alimente și climă: dezlegarea unei relații „complexe”.
Alimentația și agricultura s-au intersectat într-un mod „nefericit”. Schimbările climatice reprezintă o amenințare semnificativă pentru viitorul sectorului alimentar, care contribuie, de asemenea, într-o mare măsură la emisiile de gaze cu efect de seră care conduc la încălzirea globală.
Sistemul alimentar este legat de 35% din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră produse de om, potrivit unui studiu publicat luna trecută. Carnea și produsele lactate, inclusiv culturile cultivate pentru a hrăni animalele, precum și pășunile pentru pășunat, contribuie cu 57% din emisiile legate de sistemul alimentar, a sugerat cercetarea realizată pentru cartografierea emisiilor de carbon.
Producția alimentelor pe bază de plante pentru consumul uman contribuie cu 29%, restul de 14% fiind legat de produse care nu sunt utilizate ca alimente sau furaje, cum ar fi bumbacul și cauciucul.
În același timp, producătorii de alimente sunt în prima linie a schimbărilor climatice. Vremea extremă, variațiile tiparelor de precipitații și schimbările de temperatură sunt resimțite de comunitățile agricole din întreaga lume, având un impact negativ asupra producțiilor și mijloacelor de trai.
Subliniind această enigma, nutriționista și principala autoare a studiului, Jacqueline Tereza da Silva, de la Departamentul de Medicină Preventivă a Universității din São Paulo, a caracterizat legătura dintre producția de alimente, consum și climă drept „complexă”.
„Relația dintre sistemele alimentare și schimbările climatice este complexă și aduce provocări legate de însăși securitatea alimentară. Sistemele alimentare sunt responsabile pentru o treime din emisiile globale de gaze cu efect de seră și totuși, în același timp, suferă de pe urma impactului asupra climei pe care ele însele le provoacă. ”, a observat academicianul.
Sursa: Articolul „Emisiile de gaze cu efect de seră, amprenta de apă și amprenta ecologică a achizițiilor de alimente în funcție de gradul lor de procesare în zonele metropolitane braziliene: un studiu pe serii de timp din 1987 până în 2018”, publicat în revista The Lancet Planetary Health, DOI: https://doi.org/10.1016/S2542-5196(21)00254-0, autori: Jacqueline Tereza da Silva, MSc; dr. Josefa Maria Fellegger Garzillo; dr. Fernanda Rauber; dr. Alana Kluczkovski; dr. Ximena Schmidt Rivera; Gabriela Lopes da Cruz, MSc; dr. Angelina Frankowska; dr. Carla Adriano Martins; dr. Maria Laura da Costa Louzada; prof. Carlos Augusto Monteiro; dr. Christian Reynolds; prof. Sarah Bridle; dr. Renata Bertazzi Levy. proiectul a fost finantat de Foddul de Cercetare al Consiliului pentru Facilități Științifice și Tehnologice privind Provocările Globale( STFC GCRF).
