Clasificarea NOVA, introdusă în 2009, a fost dezvoltată pentru a evalua alimentele în funcție de nivelul de procesare, însă a devenit recent subiectul unor dezbateri aprinse.
NOVA clasifică alimentele pe patru categorii, de la cele neprocesate la cele ultraprocesate (UPF), identificând produsele puternic procesate și oferind consumatorilor o modalitate simplă de a le distinge. Totuși, critici importanți susțin că acest sistem este prea simplist și poate duce la confuzii pentru consumatori și la stigmatizarea anumitor alimente nutritive.
Reforma NOVA: Ce va aduce schimbarea?
În această direcție, Fundația Novo Nordisk a sprijinit un proiect ambițios de doi ani, coordonat de profesorul Susanne Bügel de la Universitatea din Copenhaga, pentru a moderniza sistemul NOVA. Proiectul, care se va desfășura între 2025 și 2026, urmărește să integreze factori suplimentari, precum conținutul nutrițional și structura alimentelor, cunoscută sub denumirea de „matrice alimentară,” oferind astfel o perspectivă mai cuprinzătoare asupra procesării alimentelor.
Problemele actuale ale clasificării NOVA
Deși mulți consumatori au apreciat claritatea cu care NOVA identifică alimentele ultraprocesate, industria alimentară consideră că aceasta nu oferă suficiente informații despre valoarea nutrițională a produselor. În sistemul actual, de exemplu, anumite iaurturi aromate sau brânzeturi procesate sunt incluse în categoria produselor ultraprocesate, fără a se ține cont de beneficiile lor nutriționale.
În plus, studii recente au asociat consumul frecvent de UPF cu riscuri mari pentru sănătate, cum ar fi diabetul de tip 2, dar și alte boli metabolice, atrăgând o atenție sporită asupra sistemului de clasificare.
Un purtător de cuvânt al FoodDrink Europe a subliniat că NOVA „nu oferă criterii suficiente pentru îndrumarea nutrițională corectă,” ceea ce poate crea confuzii în rândul consumatorilor. Această simplitate excesivă a determinat, în ultimii ani, tot mai mulți producători să solicite o reformă pentru evitarea clasificării incorecte a unor produse valoroase din punct de vedere nutrițional.
Cum va arăta următoarea generație de NOVA?
De 15 ani, clasificarea NOVA a fost folosită ca cadru comun pentru gruparea alimentelor și băuturilor, în funcție de amploarea prelucrării aplicate acestora.
Acum, Fundația Novo Nordisk sprijină un proiect de doi ani de dezvoltare a următoarei generații a clasificării NOVA.
Condus de profesorul Susanne Bügel de la Universitatea din Copenhaga, proiectul se va desfășura în perioada 1 ianuarie 2025 – 31 decembrie 2026, cu scopul de a restructura sistemul actual. Și în partea de sus a listei de cerințe pentru noul sistem este capacitatea de a lua în considerare conținutul nutrițional și matricea alimentară a alimentelor ultraprocesate.
Ce este matricea alimentară?
Matricea alimentară se referă la componentele chimice și fizice ale alimentelor, precum și la relațiile lor moleculare, care afectează modul în care alimentele sunt digerate și metabolizate de către organism.
Alimentele ultraprocesate au primit critici puternice în ultimii ani; Organizația Mondială a Sănătății a lansat un raport extrem de critic în iunie, comparându-le direct cu alcoolul și tutunul în ceea ce privește daunele aduse sănătății. Și la începutul acestei luni, un studiu de la Universitatea din Cambridge și Imperial College din Londra, a legat consumul de UPF cu un risc crescut de a dezvolta diabet de tip 2.
Ca urmare a acestei atenții negative crescânde, mulți actori din industria alimentară și a băuturilor, care cred că produsele lor au fost clasificate pe nedrept în NOVA, sunt dornici să vadă o reformă.
În mod similar, echipa profesorului Bügel susține că, în ceea ce privește perspectivele de sănătate, clasificarea NOVA este imprecisă și poate duce la o clasificare greșită și este necesară o actualizare.
„Această actualizare nu ar trebui să se concentreze doar pe clasificarea greșită, ci și pe lipsa de dovezi din studiile de intervenție, deoarece corpul principal de dovezi se bazează pe studii observaționale”, spune profesorul Bügel. „În plus, acest proiect se va concentra asupra mecanismelor pentru a elucida mai mult perspectivele legate de procesare și, respectiv, valoarea nutritivă.”
Scopul final al proiectului este de a stabili o alternativă viabilă la sistemul actual NOVA. Dar departe de a căuta să critice echipa care a creat clasificarea NOVA, echipa plănuiește să-i includă în munca lor.
„Un obiectiv important al acestui proiect este acela de a reuni experții și de a include atât cei care au inventat clasificarea originală NOVA”.
Implicațiile reformei pentru producătorii din industria alimentară și băuturi
Producătorii din industrie privesc cu interes schimbările propuse, considerând că un sistem de clasificare mai nuanțat ar elimina percepțiile negative asupra unor produse procesate care au în esență un profil nutrițional bun. Mulți producători sunt deja dispuși să ajusteze rețetele pentru a se conforma unui sistem mai precis de evaluare a produselor procesate, ceea ce ar putea conduce la o nouă tendință de reformulare a produselor pentru a optimiza conținutul lor nutritiv.
Gruparea alimentelor în funcție de nivelul de procesare
Actualul sistem NOVA împarte alimentele în patru categorii principale:
- Grupa 1: Alimente neprocesate sau minim procesate – Exemplele includ fructe, legume, lapte, ouă și pește. Acestea păstrează aproape integral proprietățile lor naturale și sunt considerate cele mai sănătoase.
- Grupa 2: Ingrediente culinare procesate – Aici sunt incluse alimentele adăugate la alte preparate, cum ar fi sarea, zahărul și uleiurile, care adesea intensifică gustul sau prelungesc durata de valabilitate.
- Grupa 3: Alimente procesate – Produsele din această categorie combină alimentele din Grupele 1 și 2, suferind modificări minime. Exemplele includ dulcețurile, conservele de fructe și legume, brânza și pâinea preparată manual.
- Grupa 4: Alimente ultraprocesate (UPF) – Acestea conțin de obicei cinci sau mai multe ingrediente, incluzând aditivi precum conservanți, îndulcitori și coloranți. Produsele din această grupă sunt adesea criticate pentru conținutul ridicat de aditivi și pentru procesul lor intens de producție. Exemple comune sunt chipsurile, produsele de patiserie, supele instant și băuturile carbogazoase.
Viitorul clasificării NOVA și ce înseamnă pentru consumatori
O versiune îmbunătățită a sistemului NOVA ar putea oferi consumatorilor o perspectivă mai corectă asupra alimentelor pe care le aleg. Prin adăugarea de informații nutriționale detaliate, noul sistem ar putea să-i ajute să identifice mai ușor alimentele sănătoase și să reducă confuziile legate de produsele etichetate ca ultraprocesate.
În plus, această reformă ar putea încuraja un consum mai responsabil și o creștere a transparenței în industrie, promovând o abordare echilibrată în clasificarea alimentelor.
Industria alimentară ar putea de asemenea beneficia de pe urma unei clasificări mai juste, care să recunoască eforturile de reformulare a produselor, eliminând stigmatul asociat produselor ultraprocesate atunci când ele oferă un beneficiu nutrițional evident. Odată cu lansarea noului sistem în 2025, consumatorii ar putea fi încurajați să adopte alegeri mai conștiente, beneficiind de o mai bună înțelegere a produselor alimentare disponibile.
