Un studiu realizat de Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă care evaluează percepţia populaţiei privind risipa alimentară în România a relevat un clasament al produselor cu cel mai mare risc de risipă.
Potrivit Agerpres, produsele de panificaţie şi mâncărurile pregătite acasă sunt produsele cu cel mai mare risc de risipă în gospodăriile românilor, deşi tendinţa de risipire s-a diminuat semnificativ în ultimii ani (2020 faţă de 2016) cu 63,8%, respectiv 61,11%.
„Categoria de alimente pe care românii declară că o aruncă cel mai frecvent este cea a alimentelor gătite (36%), iar la mare distanţă, pâinea şi produsele de panificaţie (17%). Urmează, cumulat, alimentele conservate sau cele prelucrate care se pot consuma direct, dar aceste procente ating abia 14% (5% lactate, 5% produse de băcănie şi conserve expirate şi 4% mezeluri). Legumele şi fructele se aruncă cel mai puţin, 6%, respectiv 4%”, susţine Cornel Bertea Hanganu, consilier în Departamentul pentru Dezvolare Durabilă (DDD).
Procentajul de răspunsuri non-valide este relativ mare (23%), ceea ce ar corespunde cu procentajul de 26% al celor care declară că nu aruncă alimente. Studiul mai arată că 71% dintre respondenţi apreciază că, în gospodăria proprie, nu se aruncă „deloc” sau se aruncă „foarte puţine” alimente. Aproximativ un sfert dintre cei chestionaţi consideră că aruncă o cantitate moderată/rezonabilă de mâncare şi numai 6% recunosc că aruncă multă sau foarte multă mâncare.
„Faptul că cei mai mulţi dintre respondenţi afirmă că aruncă alimente gătite nu este de natură să dea indicii asupra cantităţii sau valorii alimentelor aruncate. Mai curând este de presupus că gospodăria românească, în care se găteşte mult şi frecvent, preferă să arunce mâncarea gătită care are deja două zile, sau mai mult”, se menţionează în studiul citat.
Cei mai mulţi dintre respondenți fac cumpărături o dată pe săptămână, 32% dintre ei afirmând că merg să cumpere mâncare o dată pe săptămână. Cei care afirmă că merg „zilnic” să cumpere alimente (15%), împreună cu cei care merg „de câteva ori pe săptămână”, reprezintă urbanul tradiţional (inclusiv cel din perioada comunistă), remarcă autorii studiului. Cei care merg la cumpărături alimentare „mai rar de o dată pe săptămână” (20%) ar corespunde cu zona ruralului profund, în care alimentele provin, în mare parte, din propria gospodărie, arată studiul DDD.
„Se poate aprecia că zona ruralului de subzistenţă este undeva sub 20%, zona urbanului tradiţional este în jur de 50-60%, iar zona urbanului modern, în jur de 30%”, a adăugat reprezentantul guvernamental.
Raportat la ceea ce se aruncă şi unde ajung resturile alimentare, două treimi (66%) dintre respondenţi declară că resturile alimentare sunt utilizate pentru hrana animalelor. Dacă adăugăm procentul de 4% al celor care declară că le compostează, rezultă că 70% dintre români reciclează, practic, resturile alimentare, potrivit studiului citat.
Tot în categoria recuperării, se pot încadra şi răspunsurile „le ofer altor persoane” (15%), „le congelez” (9%) şi „fac o reţetă creativă” (6%). Dintre respondenţi, doar 16% declară că aruncă, pur şi simplu, resturile alimentare.
„Este, însă, destul de probabil ca acest ultim procent să fie ceva mai mare, pentru că, din punct de vedere psihologic, oamenii nu prea recunosc că fac un lucru dacă are o conotaţie negativă. Nu ne place să ne asociem cu lucrurile negative”, susţine consilierul Cornel Bertea Hanganu.
Potrivit studiului, 44% declară că principalul motiv pentru care se aruncă mâncarea este acela că „se găteşte într-o cantitate prea mare”, procente moderate, de 11% şi respectiv 8%, se înregistrează la răspunsurile „merg rar la cumpărături şi cumpăr cantităţi mari” şi „nu fac listă de cumpărături”. Totodată, 1% apreciază că „hrana este foarte ieftină şi nu contează cât se cumpără”.
Cât de multă mâncare recunosc românii că aruncă
Distribuţia răspunsurilor arată că 50% dintre respondenţi aruncă sub 10% din alimentele pe care le cumpără, în timp ce numai 10% declară că aruncă peste 30% din alimentele cumpărate. Mediana răspunsurilor (cifra cea mai apropiată de comportamentul mediu) este de 5%. Spre deosebire de întrebările din alte cercetări, care solicitau evaluări cantitative, în cazul de faţă, procentajul de răspunsuri non-valide este mic (6%), ceea ce înseamnă că românii sunt mult mai atenţi cu evaluarea alimentelor decât cu evaluarea cantitativă a unor suprafeţe, volume, mărimi abstracte.
Legat de partea financiară, studiul arată că aproape 40% dintre respondenţi declară că, în medie, cheltuiesc între 500 şi 1.000 lei pe lună pentru alimente, însă, în România, alimentele sunt scumpe faţă de veniturile cetăţenilor.
„Aproape 40% dintre respondenţi declară că, în medie, cheltuiesc între 500 şi 1.000 lei pe lună pentru alimente. 26% îşi estimează cheltuielile lunare pentru alimente între 200-500 lei, 22% cheltuiesc între 1.000 şi 2.000 lei, 7% mai puţin de 200 de lei şi doar 3% peste 2.000 lei”, arată studiul citat.
În barometrele anterioare, s-a observat că procentajul celor cu venituri insuficiente în România (săraci/precari) se ridică la aproximativ 40%.
„Educaţia este cea mai importantă atât pentru a combate risipa, dar şi de ai da o nouă dimensiune acesteia, de a găti creativ de a putea refolosi produsele respective. Sunt foarte multe produse care ajung la coşul de gunoi ca deşeuri alimentare din zona de legume şi fructe, dar care, dacă am fi educaţi, ar putea fi folosite. Cel mai bun exemplu sunt frunzele de ridiche care ajung de obicei la gunoi dacă nu direct din piaţă, acasă, dar puţin ştiu că aceste frunze au conţinut mare de calciu şi se pot folosi în salate sau alte preparate”, a afirmat consilierul.
Concluziile studiului arată că până la 50% din toată risipa alimentară o produc consumatorii individuali din oraşe. Cheltuim pe hrană 40% din venituri, iar 33% – 50% din aceasta ajunge direct în coşul de gunoi. De cele mai multe ori, cantitatea de mâncare aruncată într-o zi de o persoană reprezintă o masă completă, în jur de o jumătate de kilogram.
Consilierul guvernamental a transmis şi câteva strategii de reducerea risipei alimentare în România incluse de altfel în studiul citat.
„A cumpăra inteligent, a cumpăra şi alte produse, de exemplu legume şi fructe “urâte”, care nu arată foarte bine, de a verifica data de expirare a produsului respectiv, de a salva garniturile gătite, conservate şi folosite în alte reţete, de a consuma porţii mici şi de găti în porţii mici corelate cu nevoia de consum a individului. Pe partea de donare, Băncile de Alimente au aici un rol foarte important. O bună organizare a frigiderului, astfel încât produsele să fie depozitate şi păstrate în mod corect, iar compostul obţinut din resturi alimentare poate folosit în grădina pentru plante”, a concluzionat consilierul Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă.
Conform studiului UN Food Waste Index Report 2021, risipa alimentară s-a diminuat de la 129 kg/persoana/an în 2016 la 70 kg/persoană/an în 2021, iar tendinţa pentru perioada următoare indică o diminuare previzionată până la aproximativ 2%.
