Se estimează că risipa alimentară reprezintă 8% din emisiile globale de gaze cu efect de seră. În viitor, întreținerea populației de pe glob va necesita un sistem sustenabil, care să poată hrăni comunitatea globală și care să diminueze în același timp efectele schimbărilor climatice. Putem însă îmbunătăți sustenabilitatea, sprijinind totodată dezvoltarea economică?

Abordarea risipei alimentare de la nivel global contribuie la combaterea schimbărilor climatice (doar alimentele irosite reprezintă aproximativ 8% din emisiile globale de gaze cu efect de seră 1), diminuează impactul asupra mediului și conservă resursele naturale pentru generațiile viitoare. Însă abordarea problemei risipei alimentare nu este utilă doar la nivel macro: poate ajuta, de asemenea, companiile, producătorii și gospodăriile individuale să economisească bani și să îmbunătățească marjele de profit, asigurându-se că produsele care ies din fermă ajung pe masa consumatorului.

Beneficiile combaterii risipei alimentare sunt subestimate de companiile alimentare

Ineficiența deșeurilor alimentare poate părea evidentă, ceea ce ne face să ne întrebăm de ce un număr mare de companii nu fac mai mult pentru a-și limita contribuția în propagarea acestei probleme. Un motiv posibil este faptul că valoarea pierderilor și deșeurilor alimentare este greu de cuantificat, deoarece tinde să fie ascunsă în bugetele operaționale, răspândite de-a lungul lanțului de aprovizionare, între diferiți actori, sau este pur și simplu acceptată ca fiind costul care trebuie plătit pentru a activa în această industrie. Un alt motiv posibil, care justifică de ce risipa este atât de înrădăcinată în sistemul nostru alimentar global, este faptul că abordarea acesteia în mod eficient implică adesea investiții în avans, pe termen lung, care pot necesita timp până să dea rezultate.

Deși companiile pot fi reticente în a cheltui bani pentru a rezolva această problemă, studiile arată că investițiile în acest sens merită: în urma analizării a 700 de companii din domeniul alimentar, din 17 țări, s-a constatat că 99% dintre unitățile de producție au avut o rentabilitate pozitivă a investițiilor privind stoparea pierderilor și a risipei alimentare, jumătate dintre acestea înregistrând economii de peste 14 USD pentru fiecare dolar cheltuit 2. Având în vedere acest potențial financiar, nu există cu adevărat niciun motiv să ezităm în a merge mai departe cu acțiuni concrete.

Culturile alimentare susțin lupta împotriva risipei alimentare de-a lungul lanțului valoric

Culturile alimentare cu efect de bioprotecție combat dezvoltarea contaminanților și întârzie alterarea, rezultatul fiind un produs mai proaspăt, care poate fi savurat mai mult timp. Aceste culturi alimentare pot contribui la prelungirea termenului de valabilitate fără a fi necesară utilizarea de aditivi artificiali, iar acest lucru poate duce la reducerea risipei alimentare pe întregul lanț valoric. Întrebarea este: care ar fi cantitatea de deșeuri alimentare ce ar putea fi evitată folosind aceste culturi alimentare?

A fost efectuat un studiu de impact 3 pentru a testa efectul adăugării culturilor alimentare cu efect de bioprotecție în tot iaurtul din Europa. Studiul, care a fost revizuit de experții de la Universitatea din Wageningen și WRAP UK, a demonstrat că numai în Europa risipa de iaurt ar putea fi redusă cu 30%, ceea ce ar însemna, de asemenea, 520.000 de tone de emisii de CO₂ mai puțin.

Combaterea risipei alimentare este parte din strategia Chr. Hansen

Pentru Chr. Hansen, combaterea risipei alimentare reprezintă o componentă fundamentală a obiectivelor noastre privind sustenabilitatea, iar dezvoltarea de culturi alimentare care pot contribui la combaterea risipei alimentare reprezintă o parte importantă a strategiei noastre. Deoarece o mare parte din munca noastră presupune colaborarea cu industria lactatelor, ne-am concentrat obiectivele privind sustenabilitatea în acest domeniu și ne-am angajat să reducem deșeurile de iaurt cu două milioane de tone până în 2025. Industria lactatelor se distinge printr-o cifră de afaceri mare, lanțuri de aprovizionare fragile și perioade de valabilitate relativ scurte, aceasta fiind astfel una dintre industriile care contribuie semnificativ la risipă și pierderile alimentare de la nivel mondial. În fiecare
an, în Uniunea Europeană, până la 17% din tot iaurtul este irosit, adică 1,5 milioane de tone de iaurt sunt aruncate anual. 3

Provocările care ne așteaptă sunt serioase, dar cu oarecare creativitate și inspirație din natură, acestea reprezintă o oportunitate de a inova și de a contesta starea de fapt. Considerăm că suntem capabili să îndeplinim acest obiectiv și așteptăm cu nerăbdare să contribuim la construirea unui sistem alimentar capabil să se susțină și să ne hrănească pe noi toți.

• Referințe
• 1 World Resources Institute, 2011/2012
• 2 World Resources Institute, 2019 (https://wriorg.s3.amazonaws.com/s3fs-public/reducing-food-loss-waste-global-action-agenda_0.pdf)
• 3 Qbis, 2016(https://cdn.chrhansen.com/_/media/files/chrhansen/home/sustainability/our-fight-against-food-waste/impact-study-on-food-waste.pdf ev=4bd1f56a00f649088d10e20490d94721&hash=7E612ADFF7A77BF4129ECA8FFBB9ED2F