Comisia Europeană (C.E.) și-a anunțat intenția de a impune un sistem de etichetare a alimentelor unitar în rândul tuturor statelor-membre până la finalul anului 2022.
Anunțul vine după ce aproape 300 de oameni de știință și asociații medicale din Europa au solicitat C.E. să facă sistemul NUTRI-SCORE obligatoriu pe bătrânul continent. Sistemul semaforizat a fost recomandat oficial de Franța, Germania, Belgia, Spania, Luxembourg și Olanda, însă limitările acestuia au fost criticate de autoritățile române și de alte țări din spațiul intracomunitar și ar putea pune în pericol multe produse tradiționale.
Care sunt pașii următori pentru România și cum ar putea impacta adoptarea NUTRI-SCORE produsele tradiționale românești, am aflat la RO.aliment Show, singurul eveniment din România dedicat specialiștilor din toate ramurile industriilor alimentare, băuturilor și suplimentelor alimentare.
Subiectul a fost dezbătut de Veronica Mitran, vicepresedinte ANPC-Autoritatea Naţionala pentru Protecţia Consumatorilor , Paul Anghel, directorul general ANPC și Dana Tănase, directorul executiv al Asociației Române a Cărnii (ARC), în deschiderea conferinței RO.aliment Show.
Paul Anghel: „Am avut o întâlnire cu deputați și senatori USR vis-a-vis de etichetarea nutrițională și de NUTRI-SCORE. Sunt două paliere de discuție: primul este legat de nevoia noastră națională de a proteja anumite produse care au indicație geografică protejată (IGP), produse tradiționale, produse montane, care pot intra în zona aceea roșie de semaforizare și astfel să se creeze un dezechilibru competitiv pe piață. Și al doilea palier de discuție este interesul european, care în 2022 va cere implementarea NUTRI-SCORE. Din câte știm, mai multe state-membre nu vor să accepte NUTRI-SCORE din perspectiva produselor tradiționale, Italia fiind unul dintre exemple. Uleiul de măsline, parmezanul, mozzarella și multe alte produse pot intra în zona roșie. Preparatele din carne, inclusiv cele de la noi, de exemplu Salamul de Sibiu poate intra într-o anumită zonă nefavorabilă din cauza conținutului de grăsimi. Practic, riscăm fie să punem în valoare un produs foarte mult, fie să declasificăm în ochii consumatorului un alt produs. Propunerea noastră a fost să chemăm la discuții toți stakeholderii, inclusiv asociațiile patronale, și să ne gândim împreună cum este mai bine să procedăm în povestea legată de NUTRI-SCORE. În caz contrar, am da un punct de vedere neconsolidat. Până la urmă și interesul național trebuie să aibă o componentă foarte importantă.”
Dana Tănase: „Sistemul NUTRI-SCORE a fost pus la punct de francezi… Chiar industria procesatoare a cărnii din Franța este nemulțumită, pentru că el este oarecum înșelător din moment ce cele mai multe produse din carne ar fi în categoria D, în clipa în care vii cu o frunză de salată și le pui într-un sandwich ele se duc în B sau în C. În schimb, cerealele fac parte din B, deci sunt mai puțin „nocive” cu toate că sunt foarte bogate în zaharuri. Sistemul NUTRI-SCORE nu ține cont de nutrienți și ia grosso modo grupele mari, motiv pentru care la nivelul CLITRAVI s-a făcut o solicitare către Comisia Europeană. În momentul de față există foarte multe lucruri pe care sistemul nu le garantează și dă consumatorului o percepție greșită față de produsul în cauză. De aceea apreciem inițiativa ANPC de a aduna la masa de discuții toți stakeholderii.”
Marcați în calendar următorul eveniment RO.aliment Show – PIA – Poluarea în industria alimentară 22 – 23 septembrie 2021
