De ce acceptă sau resping consumatorii carnea de cultură?

spot_img

Succesul final al cărnii obținute în laborator (prin cultură celulară) depinde de acceptarea consumatorilor. Ce factori determină sau împiedică adoptarea acesteia?

Carnea de cultură este prezentată ca o alternativă sustenabilă la producția convențională de carne.

În condițiile în care un număr tot mai mare de antreprenori din domeniul tehnologiei alimentare își îndreaptă în ultimii ani atenția spre proiecte de producere în laborator a cărnii de vită, de porc și de pui (primul ingredient de pui pe bază de celule este deja pe piață în Singapore), întrebarea rămâne: au consumatorii un apetit pentru carne cultivată din celule?

Mai multe cunoștințe pentr acceptarea de către consumatori

„Ca orice aliment nou, succesul final al cărnii de cultură depinde de acceptarea consumatorului”, notează cercetătorii unui nou studiu care încearcă să identifice factorii cheie care influențează acceptarea de către consumatori a cărnii de cultură.

Echipa de cercetare a inclus pe Ashkan Pakserescht de la Universitatea de Științe Aplicate Novia din Finlanda, Sina Ahmadi Kaliji de la Universitatea Sari de Științe Agricole și Resurse Naturale din Iran și Maurizio Canavari de la Alma Mater Studiorum-Università di Bologna din Italia.

„Interesele mele în cercetare includ acceptarea de către consumatori a tehnologiilor alimentare noi. Printre înlocuitorii cărnii, carnea de cultură este bine poziționată pentru a răspunde cererii tot mai mari de alimente și preocupărilor legate de efectele sale asupra mediului, chiar și cu obstacolele tehnice serioase de depășit”, a explicat Pakserescht.

Unul dintre principalele motive pentru care echipa de cercetare a efectuat revizuirea sistematică a literaturii din sector a fost elaborarea unei propuneri de cercetare pe care intenționează să o facă în acest domeniu. Pentru a elabora o nouă propunere, cercetătorii au avut nevoie să înțeleagă istoria temei – notabilă în ceea ce privește metodele folosite și rezultatele obținute și, în cele din urmă, să identifice nevoia de cercetare.

„Prin aceasta revizuire am câștigat mai multe cunoștințe aprofundate pe tema acceptării consumatorilor de carne de cultură și am efectuat o raționalizare metodologică pentru noua noastră propunere de cercetare.“

Factorul prim: preocupările etice și de mediu

Autorii studiului au adunat date cheie din 43 de articole pentru a sintetiza cunoștințele existente cu privire la factorii care afectează acceptarea consumatorilor față de tehnologia cărnii de cultură.

Studiile asupra consumatorilor au indicat cel puțin șapte factori care influențeză acceptarea de către consumatori a cărnii de cultură: conștientizarea publicului, percepția riscuri-beneficii, preocupări etice și de mediu, emoții, factori personali, proprietățile produsului și disponibilitatea alternativelor de carne.

Cel mai important factor par a fi preocupările etice și de mediu

În trecut, cercetătorii au descoperit că bunăstarea animalelor joacă un rol în scăderea din dieta a consumului de carne și în acceptarea cărnii de cultură. Alții au descoperit că bunăstarea animalelor și preocupările ecologice au fost cei mai influenți factori ai atitudinii consumatorilor față de carnea de cultură.

Pakserescht a fost deosebit de surprins de factorii care influențează disponibilitatea consumatorilor de a plăti o primă de preț pentru carnea alternativă.

„Preocupările de mediu și etice stimulează dorința de a conserva mediul și încurajează consumatorii să accepte sisteme de producție alimentară mai sustenabile. Cu toate acestea, a fost surprinzător să aflu că preocupările etice și de mediu i-au determinat pe consumatori să fie dispuși să plătească un preț superior pentru achiziționarea de înlocuitori de carne (de exemplu, înlocuitori pe bază de plante), dar nu neapărat carne de cultură”, a spus el pentru această publicație.

„Rezultatele au indicat faptul că avantajele de mediu singure nu par a fi o motivație puternică pentru a compensa riscurile percepute (sau impulsul inițial de respingere) ale acestei tehnologii noi.“

Următorii factori s-au dovedit a fi cei mai importanți: conștientizarea și cunoașterea publicului și factorii personali.

Cum pot aceste constatări să-i ajute pe producătorii de carne din celule?

Revizuirea a identificat trei teme majore printre articolele preluate. În primul rând, cercetătorii au remarcat o „reticență generală” în acceptarea cărnii de cultură. În al doilea rând, principalii factori de acceptare au părut să fie cunoștințele și indicațiile euristice – cum ar fi sănătatea și naturalețea percepute și, în al treilea rând, că preocupările de mediu și etice par să aibă efecte minore.

Cum pot aceste descoperiri să-i ajute pe producătorii de carne de cultură celulară? Potrivit lui Pakserescht, rezultatele sugerează că principala barieră în calea dezvoltării acestei tehnologii este atitudinea consumatorului.

„Cercetarea viitoare a consumatorilor ar trebui să se concentreze pe înțelegerea caracteristicilor de sănătate, siguranță, naturalețe și durabilitate ale cărnii de cultură”, a spus el pentru FoodNavigator.

„Studiul nostru a indicat opt factori majori interconectați ca factori determinanți ai acceptării de către consumatori a cărnii de cultură. Printre acești factori, rolul cunoașterii, percepțiile și opiniile personale pare a fi mai importante decât preocupările legate de mediu și cele etice.

„Prin urmare, industria trebuie să ia în considerare diseminarea cunoștințelor și comunicarea axate în special pe siguranță și naturalețe, în plus față de caracteristicile de sustenabilitate a cărnii de cultură.“

Citeste despre carnea de pui obtinuta in laborator si servita la restaurant.

Sursa: Appetite, „Review of factors affecting consumer acceptance of cultured meat’ („Revizuirea factorilor care afectează acceptarea de către consumatori a cărnii de cultură“), articol publicat online pe 1 decembrie 2021, DOI: https://doi.org/10.1016/j.appet.2021.105829, autori: Ashkan Pakseresht, Sina Ahmadi Kaliji, Maurizio Canavari.

Actualitate

EHPM cere reguli UE mai pragmatice privind ambalajele și deșeurile din industria suplimentelor

Producătorii Europeni de Produse de Sănătate (EHPM) solicită ca...

Cum a ajuns CINAR să fie cel mai apreciat producător de Döner Kebab din România aflați participând la 🫐 ROASHOW 2026

CINAR Food Production, unul dintre cei mai importanți furnizori...

Kiwi-ul verde, primul fruct proaspăt cu afirmație de sănătate autorizată de Comisia Europeană

Kiwi-ul verde a devenit primul fruct proaspăt pentru care...

Tradiție, vânat și pește: ARCA intră în competiția Ora de bun gust ☀️premiile Gustul Ales 2026

Din natură, direct în farfurie! ARCA este mai mult...

Din aceiași categorie

spot_img

Alte articole

Categorii Populare

spot_imgspot_imgspot_img
Ediția a 10-a a seminarului ESE Roaliment – Etichetare. Siguranță. Etică. a reunit la București, pe parcursul a două zile, peste 150 de specialiști...
Ciocolata, unul dintre cele mai iubite produse alimentare din lume, traversează o perioadă de transformări profunde. Deși nu este „sortită pieirii”, așa cum au...
Recomandarea suplimentelor alimentare reprezintă, în actualul context legislativ și comercial, o provocare majoră pentru profesia farmaceutică. Dincolo de aspectul economic, discuția se poartă tot...
Un acord comercial istoric între Uniunea Europeană și țările Mercosur (Brazilia, Argentina, Paraguay și Uruguay), negociat timp de un sfert de secol, a ajuns...
Industria lactatelor din Marea Britanie se confruntă cu o provocare majoră: scăderea constantă a consumului de lapte. Consiliul pentru Dezvoltarea Agriculturii și Horticulturii (AHDB), alături...