Dacă în anii trecuți sustenabilitatea și dietele restrictive dominau discursul public, anul acesta direcția de consum este dictată de gustări, arome intense și alimente cu beneficii funcționale, în timp ce alcoolul și regimurile stricte pierd teren. Tendințele din industria alimentară și a băuturilor trec printr-o transformare accelerată în 2025.
Alimente și băuturi funcționale, noul standard global
Produsele funcționale, care promit beneficii pentru sănătate dincolo de simpla nutriție, sunt în plină expansiune. De la cafea îmbogățită cu adaptogeni la iaurturi naturale și chefir, consumatorii caută produse care să le ofere mai mult decât sațietate.
Piața globală a alimentelor și băuturilor funcționale a depășit 281 de miliarde de dolari și este estimată să atingă jumătate de trilion până în 2028. Conform Tastewise, peste 57% din vânzările de băuturi nealcoolice sunt acum determinate de motive legate de sănătate.
Ashwagandha, turmericul și alte ingrediente adaptogene sunt menționate tot mai des pe rețelele sociale, ceea ce confirmă interesul crescând al consumatorilor pentru aceste produse.
Gustările înlocuiesc mesele tradiționale
Modelul clasic al celor trei mese pe zi își pierde relevanța. În 2025, piața gustărilor a ajuns la 269,45 miliarde de dolari, în creștere susținută datorită cererii pentru porții rapide și nutritive.
Batoanele proteice, smoothie-urile și alte gustări care pot substitui mesele înregistrează o creștere de peste 10% față de anul precedent. În același timp, obiceiul de a sări peste micul dejun s-a intensificat, iar gustările consumate pe parcursul întregii zile au devenit o normă.
Conveniența și sațietatea sunt motoarele principale ale acestei tendințe, fiind preferate mini-mesele bogate în nutrienți în locul meniurilor clasice servite la masă.
Arome îndrăznețe, cererea în creștere
Dacă în trecut sănătatea era principalul criteriu de selecție, acum aroma câștigă teren chiar și în categoriile orientate spre bunăstare. Consumatorii caută experiențe intense, de la gusturi picante și exotice până la combinații retro.
Conform Grand View Research, a crescut interesul pentru arome etnice și regionale, influențat de globalizare și mobilitatea crescută. Termeni precum „zesty”, „fudgy” și „rich” sunt în creștere pe rețelele sociale, semn că produsele cu personalitate gustativă pronunțată sunt preferatele publicului.
Sustenabilitatea pierde teren în fața costurilor și oboselii de criză
Deși industria continuă să investească în reducerea emisiilor și a risipei alimentare, consumatorii nu mai sunt la fel de receptivi. Un sondaj EIT arată că doar 9% dintre europeni mai prioritizează sustenabilitatea în viața de zi cu zi.
Prețurile ridicate – în medie cu 75-80% mai mari decât ale produselor convenționale – reprezintă principalul obstacol. În plus, „oboseala de criză” afectează în special Generația Z, care devine mai preocupată de bunăstarea personală decât de cauzele globale.
Consumul de alcool, în declin accentuat
Alcoolul, cândva nelipsit din viața socială, este pe o pantă descendentă. Motivele sunt multiple: preocuparea pentru sănătate, schimbarea stilului de viață și costurile tot mai mari.
Eurostat arată că prețul băuturilor alcoolice a crescut cu peste 95% din anul 2000. În paralel, trendurile de fitness și evenimentele sportive au înlocuit cluburile și pub-urile ca locuri preferate de socializare.
Dietele restrictive pierd adepți
Regimurile drastice, precum dieta ketogenică, sunt în scădere. Interesul pentru keto a scăzut cu aproape 5% față de anul precedent, mulți consumatori preferând abordări mai echilibrate și flexibile.
Dietele bazate pe alimente integrale – fructe, legume, cereale și proteine slabe – câștigă tot mai multă popularitate, fiind mai ușor de urmat pe termen lung și percepute ca mai sustenabile.
